Ieșenii strâng cureaua, iar orașul simte presiunea în magazine, chirii și rate

Românii nu mai cumpără la fel, nu mai decid la fel și nu mai privesc banii cu aceeași relaxare ca în urmă cu un an. Un sondaj realizat de tbi bank în aprilie 2026 arată că 77% dintre respondenți au redus cheltuielile neesențiale, iar aproape 57% au amânat achiziții importante din cauza scumpirilor. Datele vin într-un moment în care costul vieții rămâne principala presiune pentru gospodării, iar Iașul nu face excepție.

Într-un oraș universitar, medical și administrativ, în care zeci de mii de oameni trăiesc între chirie, transport, alimente, rate și cheltuieli pentru copii, semnalul este important. Nu mai este vorba doar despre familii cu venituri mici, ci și despre angajați care, pe hârtie, par să se descurce. Potrivit sondajului, aproape 48% dintre participanți spun că veniturile le acoperă cheltuielile lunare doar la limită, iar peste 42% indică majorarea veniturilor sau un loc de muncă mai bine plătit drept principala soluție pentru a se simți în siguranță financiară.

La Iași, presiunea se vede cel mai repede în cheltuielile lunare fixe. Piața chiriilor rămâne una dintre cele mai sensibile zone ale bugetului personal. Datele agregate de platforme imobiliare arată că un apartament de închiriat în Iași are un preț mediu de aproximativ 400 de euro pe lună, iar ofertele curente pentru locuințe cu una sau două camere se învârt frecvent între 300 și 450 de euro, în funcție de zonă, suprafață și dotări.

În paralel, salariul mediu net pe economie a ajuns în februarie 2026 la 5.557 de lei, potrivit INS, însă creșterea nominală nu înseamnă automat confort financiar. Datele publicate la nivel național arată și o scădere a salariului real față de anul anterior, semn că inflația continuă să mănânce din puterea de cumpărare.

Pentru Iași, această realitate se traduce în decizii mici, dar repetate: mai puține ieșiri la restaurant, amânarea schimbării telefonului, renunțarea la vacanțe scumpe, reparații făcute mai târziu, cumpărături mai atente la promoții și o grijă mai mare pentru facturile recurente. Consumatorul ieșean nu dispare din piață, dar devine mai selectiv.

Sondajul tbi bank arată că peste 63% dintre respondenți consideră creșterea costului vieții cea mai mare provocare financiară, iar 46,6% reclamă stagnarea sau instabilitatea veniturilor în paralel cu majorarea cheltuielilor. De asemenea, peste 42% spun că au avut cheltuieli neprevăzute care le-au afectat serios bugetul.

Un alt indicator sensibil este rezistența în fața unui șoc financiar. Aproape 29% dintre respondenți spun că ar putea face față pierderii principalei surse de venit pentru cel mult una până la trei luni, iar peste 23% estimează că ar rezista între trei și șase luni. Cu alte cuvinte, pentru o parte importantă a populației, siguranța financiară se măsoară în câteva salarii, nu în ani de economii.

În Iași, acest lucru contează mai ales pentru familiile tinere, chiriași, angajați din servicii, părinți cu copii la școală, studenți care depind de sprijinul familiei și persoane care lucrează în domenii cu venituri variabile. Orașul are zone economice dinamice, de la IT și servicii medicale până la educație, comerț și construcții, dar nu toate veniturile țin pasul cu prețurile.

Prudența financiară se vede și în raportarea la creditare. Aproape jumătate dintre respondenții sondajului spun că nu au folosit instrumente de finanțare în ultimele 12 luni, însă peste 26% au apelat la carduri de credit sau descoperit de cont pentru cheltuieli curente. Această diferență arată o piață împărțită între cei care evită datoria și cei care o folosesc pentru a acoperi golurile de la o lună la alta.

Pentru comerțul local, semnalul este clar. Magazinele, restaurantele, furnizorii de servicii, clinicile private, saloanele, agențiile de turism și dezvoltatorii imobiliari vor avea în față un client mai atent, mai greu de convins și mai sensibil la preț. În locul consumului impulsiv, apare consumul calculat. În locul achizițiilor rapide, apare comparația. În locul „cumpăr acum”, tot mai mulți români aleg „mai aștept”.

Iașul nu este un oraș sărac, dar este un oraș în care diferențele de venit se simt puternic. Pentru unii, scumpirile înseamnă reducerea vacanțelor. Pentru alții, înseamnă alegerea între facturi, medicamente, mâncare și transport. Dan DIMA