În timp ce piața urlă după meseriași, tinerii fug de școlile profesionale

Iașul are nevoie de electricieni, instalatori, mecanici, zidari, lăcătuși. Are, și totuși, o problemă: tinerii ocolesc traseul care îi duce cel mai repede către aceste meserii.

Datele din raportul privind „Starea învățământului preuniversitar ieșean” (ISJ Iași) arată clar dimensiunea ofertei pentru anul școlar 2025–2026: 78 de clase, adică 1.873 de locuri în învățământul profesional și dual, din care 1.626 la profesional de stat și 247 la profesional dual. Primele cifre ale admiterii au venit ca un duș rece. În prima etapă, s-au înscris 843 de elevi pentru cele 1.873 de locuri – adică 45%. Mai precis: 735 de elevi pe profesional (45,20% din locuri) și 108 pe dual (43,72%).

În etapa a II-a, au mai intrat 501 elevi, iar totalul după primele două etape a ajuns la 1.344 (un grad de ocupare de 71,75%). În etapa a III-a, ISJ a repartizat încă 48 de elevi, dar tot nu a fost suficient. Au mai rămas 495 neocupate, dintre care 68 în învățământul profesional dual.

Cu alte cuvinte, aproape un sfert din ofertă a rămas pe dinafară. În profesionalul de stat s-au ocupat 1.213 din 1.626 (74,6%), iar în dual 179 din 247.

Paradoxul devine și mai apăsător când te uiți la piața muncii. La finele anului trecut, AJOFM Iași anunța 698 de locuri de muncă vacante în județ, dintre care 598 pentru persoane fără studii superioare, în meserii precum electrician, zidar, fierar betonist, lăcătuș mecanic, dulgher, ospătar, patiser. Ca exemplu din recrutarea online, în primele zile din ianuarie 2026 apăreau „peste 213” anunțuri pentru mecanic auto în Iași și „29” pentru electrician de întreținere.

De ce nu se întâlnesc cele două lumi? În teren, directorii și angajatorii vorbesc despre aceeași combinație: „prestigiul” încă rigid al liceului teoretic, consiliere vocațională făcută târziu (sau formal), frica de „școală grea” și, uneori, experiențe slabe la practică. În schimb, cifrele ISJ arată că dualul – exact forma gândită să lege școala de firmă – rămâne sub cererea economiei locale.

Pentru Iași, miza nu e doar o statistică de admitere. E o problemă de dezvoltare: fără meseriași, investițiile se amână, serviciile se scumpesc, iar companiile intră într-o competiție tot mai dură pe aceeași resursă rară. Iar pentru tineri, locurile neocupate nu sunt „plan B”, ci o intrare rapidă într-o meserie care, în 2026, se caută la fel de mult ca diplomele.

Dan DIMA