Industria meditațiilor, o piață care crește pe frica de examene

* la Iași, sezonul meditațiilor începe iarna, când frica de examene se transformă în cheltuială fixă: la simularea pentru Evaluarea Națională 2026, doar 35,46% dintre elevi au obținut note peste 5 la Matematică, iar în mediul rural procentul a coborât la 14–15% * pe fondul unui 2025 cu performanțe la vârf (84,71% medii peste 5 la Evaluarea Națională și 83,23% promovare la Bacalaureat, după contestații), orice fisură devine panică și se vede în goana după „pregătire” * în piață, tarifele urcă rapid, iar pachetele lunare transformă meditațiile într-o „a doua școală”, plătită separat

În Iași, meditațiile nu mai sunt un ajutor „la nevoie”, ci un sistem economic cu reguli proprii: pornesc din teama de examen, cresc pe diferențele urban–rural și se stabilizează pe competiția pentru colegiile bune. Cifrele din 2025 arată un județ performant la final (Evaluare Națională și Bacalaureat), însă simularea pentru Evaluarea Națională 2026, derulată în decembrie 2025, a produs un șoc: la Matematică, ruralul a rămas mult sub pragul de trecere. De aici începe, în fiecare iarnă, sezonul „pregătirii”.

În 2025, Iașul a bifat indicatori buni: 84,71% dintre candidații de la Evaluarea Națională au avut medii peste 5, iar 8 elevi au obținut media 10. La Bacalaureat 2025, după contestații, rata de promovare a ajuns la 83,23%, peste media națională, iar inspectoratul a subliniat și diferențele mari dintre promoția curentă și promoțiile anterioare. Pe acest fundal de „vârf”, orice scădere devine motiv de neliniște — și se vede imediat în goana după meditații.

În decembrie 2025, simularea județeană pentru Evaluarea Națională 2026 a indicat o scădere puternică la Matematică: în județ, doar 35,46% dintre elevi au trecut pragul notei 5, iar în mediul rural procentul a coborât la 14–15% (față de aproximativ 19% în anul anterior). În urban, procentul a fost 56,41%. Oficialii din Iași au numit rezultatele „un semnal de alarmă” și au legat eșecul de faptul că elevii „ies din șablon” atunci când subiectele sunt formulate diferit față de tiparele din auxiliare.

În acest punct se aprinde industria meditațiilor: în urban, pregătirea se cumpără ca avantaj competitiv; în rural, se cumpără ca salvare de la corigență la examen. Iar piața se vede cel mai clar în tarifele afișate public, chiar în Iași.

Tarife mari pentru excelență

În ianuarie 2026, platformele de meditații și anunțurile arată o plajă largă de prețuri: există oferte care indică 90 lei/oră drept „preț mediu” declarat pentru Iași. Pe alte platforme, apar frecvent ședințe de 1,5–2 ore la 150–200 lei pentru Matematică, dar și niveluri mai mari, în funcție de materie, de profil și de tipul pregătirii.

În zona „pachetelor” — mai ales pentru discipline de admitere sau pentru pregătiri în grup — prețurile sunt prezentate ca ședință plus abonament lunar. În practică, pachetele duc spre câteva sute de lei pe lună, cu reduceri la abonamente mai lungi, tocmai pentru a fideliza familiile până la examen.

Tradus în bugetul unei familii, matematica din simularea 2026 explică de ce meditațiile devin „cheltuială fixă”. Un elev care face doar Matematică o dată pe săptămână, cu ședințe de 1,5–2 ore în intervalul de prețuri întâlnit în anunțurile publice, ajunge ușor la câteva sute de lei pe lună. Dacă intră și Româna — sau o a doua ședință săptămânală în semestrul al doilea — costul sare rapid în zona „ratei”.

Există și o fațetă luminoasă, care spune același lucru despre piață: cererea e atât de mare încât apar alternative gratuite, tocmai pentru a reduce dependența de pregătirea plătită. De pildă, în 2025, Facultatea de Informatică din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” a oferit meditații gratuite pentru liceeni, online, în weekend.

Concluzia, pentru Iași, e incomodă: anul 2025 a arătat că județul poate livra performanță la final de cursă, dar simularea pentru Evaluarea Națională 2026 a arătat cât de repede se poate prăbuși încrederea, mai ales în rural. Iar când frica de note se combină cu competiția din urban, meditațiile devin infrastructură paralelă a școlii — o economie locală care crește exact acolo unde sistemul are cele mai mari diferențe.

Dan DIMA