La Iași, tinerii fug de munca pe cont propriu. Seniorii dau tonul antreprenoriatului local

Deși generațiile tinere sunt adesea asociate cu dorința de independență și flexibilitate, statisticile oficiale contrazic acest clișeu în cazul Iașului. Tinerii sub 30 de ani aproape că refuză ideea de a lucra pe cont propriu, în timp ce mii de seniori, inclusiv persoane trecute de 60 de ani, aleg să își deschidă mici afaceri sau să activeze ca persoane fizice autorizate.

Potrivit datelor oficiale, în august, doar 2.074 de ieșeni cu vârsta sub 29 de ani, ceea ce reprezintă 11,5% din populația activă a acestei categorii de vârstă, figurau înscriși în forme de muncă independentă: Întreprinderi Individuale (II), Întreprinderi Familiale (IF) sau Persoane Fizice Autorizate (PFA).

Acești tineri spun că avantajele sunt clare: lipsa unui șef, program flexibil și posibilitatea de a obține câștiguri mai mari decât în joburile tradiționale. Și totuși, numărul lor rămâne redus. Explicațiile vin de la specialiști: mulți ezită să își asume riscurile financiare, nu au capital de pornire și privesc cu teamă către birocrația fiscală. „Tinerii preferă stabilitatea. Chiar dacă sunt atrași de ideea de independență, în realitate aleg mai degrabă un job sigur într-o companie, unde au salariu fix și beneficii clare”, explică un economist ieșean.

Adulții, motorul micilor afaceri

Dacă tinerii stau deoparte, cei care duc greul antreprenoriatului local sunt adulții între 30 și 49 de ani. În această categorie se regăsesc peste 9.100 de persoane cu activitate pe cont propriu. Cei mai activi sunt ieșenii de 40–49 de ani (4.828 de persoane), urmați de grupa de vârstă 30–39 de ani. Este o generație care a acumulat deja experiență profesională, dar și resurse financiare suficiente pentru a încerca o afacere proprie sau pentru a lucra independent.

Poate cel mai surprinzător aspect este legat de persoanele trecute de 60 de ani. În loc să se retragă complet din activitate, mii dintre aceștia aleg să rămână în câmpul muncii prin PFA-uri, II sau IF-uri.

Motivațiile sunt diverse: unii vor să își suplimenteze pensia, alții nu concep să stea departe de profesia practicată toată viața, iar unii își transformă hobby-urile în mici afaceri. „Pentru noi, munca pe cont propriu nu e neapărat o afacere, e o continuare a meseriei. Am fost contabil toată viața și acum lucrez ca PFA, cu câțiva clienți stabili. E mai bine decât să stai acasă și să aștepți pensia”, povestește un ieșean în vârstă de 66 de ani.

Diferențe de mentalitate între generații

Psihologii atrag atenția că în spatele cifrelor se află o diferență de mentalitate. Tinerii preferă să riște mai puțin și să caute siguranță, inclusiv prin emigrarea spre piețe de muncă mai stabile. Adulții de 30–49 de ani caută realizarea personală și financiară, considerând că a venit momentul să investească în ideile lor. Seniorii privesc munca pe cont propriu ca pe o soluție de prelungire a vieții active și de menținere a utilității sociale.

Dacă tinerii nu își schimbă atitudinea față de munca independentă, Iașul riscă să aibă un gol în zona micilor afaceri și să piardă din dinamismul economic local.

Pentru moment, imaginea e clară: la Iași, cei care își asumă riscurile de a lucra pe cont propriu nu sunt tinerii, ci mai ales generațiile mature și seniorii.

Deocamdată, cu 18.042 PFA-uri, II sau IF-uri active, Iașul se situează peste media națională, ocupând poziția a patra în top, după București, Cluj și Bihor, dar înaintea unor județe cu tradiție în astfel de activități, precum Timiș, Constanța sau Dolj. Daniel BACIU