Locuri vacante pe hârtie, reticență în practică. Iașul și România între deficitul de forță de muncă și avalanșa foștilor bugetari

Piața muncii din România trăiește un paradox. Pe de o parte, companiile se plâng de lipsa acută de personal, mai ales în zone cheie – logistică, IT, servicii financiare, retail și shared services. La Iaș, săptămânal, AJOFM publică între 900 și 1.000 de oferte de muncă, multe dintre ele însă slab plătite și concentrate în sectoare tradiționale precum transport sau producție. Pe de altă parte, valul de restructurări din administrația publică anunțat de guvern promite să trimită pe piața muncii mii de foști angajați la stat.

Premierul Ilie Bolojan susține că acești oameni își vor găsi ușor un loc în mediul privat, unde „sunt locuri de muncă reale, în care se câștigă bani cinstit”. Logica este simplă: statul reduce cheltuielile, iar economia privată câștigă forță de muncă. În realitate însă, lucrurile sunt mai complicate. Recrutorii avertizează că trecerea de la un sistem rigid, cu stabilitate garantată și ritm previzibil, la dinamica unei companii private orientate pe performanță și rezultate imediate, nu se face peste noapte.

Piața muncii cere adaptare rapidă și competențe reale

Sorina Faier, fondatoarea companiei Elite Searchers, explică deschis reticența companiilor: „În teorie, mediul privat ar putea prelua o parte dintre angajații din sectorul public. În practică însă, succesul depinde de profilul oamenilor și de capacitatea lor de a se adapta. Multinaționalele și antreprenorii români sunt reticenți să angajeze foști bugetari, pentru că dinamica este mult mai intensă și orientată către rezultate, iar adaptarea nu e întotdeauna ușoară după ani întregi în administrație”.

Cu toate acestea, există și domenii unde foștii bugetari pot fi integrați – dacă își asumă reconversia profesională. Shared services și BPO, retailul și FMCG-ul, logistica și transporturile, serviciile financiare și, nu în ultimul rând, IT-ul și digitalizarea sunt sectoare cu potențial de absorbție. Condiția este însă clară: competențe digitale, cunoașterea limbilor străine, spirit inovativ și disponibilitate pentru învățare continuă. Eticheta de „fost bugetar” nu e o condamnare, dar mentalitatea și atitudinea fac diferența între succes și marginalizare.

Pentru Iași, unde locurile de muncă vacante nu acoperă nici pe departe nevoile reale ale tinerilor absolvenți, valul de restructurări poate fi atât o problemă socială, cât și o oportunitate. Integrarea foștilor funcționari în companii private ar putea acoperi o parte din deficit, cu condiția să existe programe de sprijin: cursuri de reconversie, parteneriate între stat și mediul privat, și un proces transparent de tranziție.

Dincolo de optimismul politic, piața muncii cere adaptare rapidă și competențe reale. În lipsa acestora, „locurile de muncă reale” despre care vorbește premierul vor rămâne doar statistici în rapoartele AJOFM. Și atunci, Iașul – oraș al universităților și al culturii – va continua să raporteze sute de posturi vacante, dar cu mii de oameni care nu se potrivesc pe profil.

Dan DIMA