Mahumureala începe de pe băncile școlii. România, peste media europeană la consumul de alcool și tutun în rândul elevilor

* raportul european ESPAD 2024 arată o realitate alarmantă: România a depășit media UE la consumul de alcool și tutun în rândul adolescenților * fenomenul are deja rădăcini adânci — peste 80% dintre elevi au băut cel puțin o dată, iar aproape jumătate au fumat * Ministerul Educației anunță „măsuri urgente de prevenție și intervenție în școli”, dar cifrele arată că intervenția vine târziu

Elevii fumează, beau și petrec mai mult decât generațiile anterioare. O spun studiile și o confirmă realitatea din curțile școlilor și din parcurile orașului. Raportul european ESPAD 2024 (European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs) plasează România peste media europeană la consumul de alcool și tutun în rândul adolescenților. 81% dintre elevii români cu vârste între 15 și 16 ani au consumat alcool cel puțin o dată, față de 73% media europeană. 26% dintre ei fumează constant, comparativ cu 18% în restul Uniunii Europene.

La Iași, cifrele sunt chiar mai mari decât media națională. Potrivit unei analize a Direcției de Sănătate Publică Iași, peste 83% dintre elevii ieșeni au băut alcool cel puțin o dată, iar aproape jumătate au fumat. Mai grav, campaniile de prevenție par să nu mai aibă efect: tot mai mulți adolescenți recunosc că au încercat droguri ușoare, țigări electronice sau băuturi energizante combinate cu alcool.

Fenomenul a devenit suficient de grav încât Ministerul Educației și Cercetării să anunțe, într-un comunicat oficial, „măsuri urgente de prevenție și intervenție în școli”. Instituția promite o „arhitectură intervențională în trei componente”: controlul fenomenului în afara școlii (în colaborare cu MAI, autoritățile locale și părinții), prevenția și consilierea în interiorul școlilor, și tratamentul specializat pentru cazurile severe.

De fapt, planul fusese deja prezentat de ministrul Daniel David încă de la începutul lunii octombrie. odată cu lansarea ghidurilor metodologice pentru prevenirea adicțiilor în școală. Doar că acum, în fața cifrelor aduse de raportul ESPAD, ministerul îl reactivează cu urgență.

Pe hârtie, măsurile ar trebui să transforme școala într-un spațiu sigur, unde educația psihologică și prevenția să devină parte din orar, nu doar teme de campanie. Se anunță noi materii opționale — „Stil de viață sănătos” și „Autoreglare psihologică” —, programe de formare pentru profesori și consilieri școlari, dar și parteneriate cu ONG-uri și autorități locale.

Mahumureala începe de pe băncile școlii

În teren, la Iași, situația rămâne aceeași. Campaniile de prevenție se derulează punctual, pe termen scurt, iar școlile nu dispun de consilieri specializați în adicții. În toamna lui 2024, în cadrul operațiunii „Școala”, polițiștii au identificat 70 de elevi și studenți ieșeni consumatori de substanțe interzise, majoritatea între 13 și 17 ani. Cazurile nu sunt izolate, ci semnul unei normalizări a comportamentelor de risc. „La mine la școală am văzut multe cutii de bere aruncate la baie. Și am vpzut și colegi mai mari care s-au îmbătat”, spune Mircea, un băiat din clasa a IV-a, de la o școală primară din Tătărași.

La fel de îngrijorătoare este și dependența digitală: peste 53% dintre adolescenții români recunosc că nu își pot controla timpul petrecut online. Fetele sunt mai afectate de rețelele sociale, băieții — de gaming. Iar presiunea digitală alimentează anxietatea, insomnia, oboseala cronică și comportamentele de evadare în alcool, fumat sau droguri.

În Iași, experții în educație și sănătate mintală vorbesc despre o „epidemie tăcută a dependențelor”, care prinde rădăcini în absența unei reacții instituționale coerente. Fără infrastructură psihologică reală în școli, fără programe permanente și fără implicarea părinților, fiecare nou an școlar reia aceleași promisiuni și aceleași eșecuri.

Ministerul Educației anunță acum „toleranță zero”, dar pentru adolescenții din Iași, regula e alta: ceea ce nu se vede, nu se tratează. Iar până când cifrele nu vor fi luate în serios, România va continua să crească generații dependente — de ecrane, de tutun, de alcool, de nepăsare.

Teona SOARE