Medicina fără granițe. Iașul și Chișinăul au construit o școală comună

* conferința de încheiere a proiectului CROSS-EduNOC a reunit la UMF Iași specialiști din România și Republica Moldova * investiția europeană a adus echipamente medicale moderne, o platformă digitală de instruire și noi oportunități de pregătire pentru medicii stomatologi

Aula „Emil Palade” a Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași a găzduit, pe 4 noiembrie 2026, conferința de încheiere a proiectului CROSS-EduNOC, dedicat dezvoltării unei rețele educaționale transfrontaliere pentru diagnosticul și tratamentul durerii orofaciale și al disfuncțiilor cranio-mandibulare. Evenimentul a reunit un public numeros, echipele de coordonare și reprezentanții Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Chișinău, partenerul proiectului.

Întâlnirea a fost deschisă de prof. univ. dr. Monica-Silvia Tatarciuc, decanul Facultății de Medicină Dentară și managerul proiectului, care a subliniat importanța colaborării dintre universități, specialiști și organizațiile profesionale.

„Am ales să păstrăm termenul de rețea, pentru că el exprimă modul în care ne-am propus să lucrăm prin legături între oameni, prin schimb de expertiză și prin resurse pe care cele două universități le pot utiliza împreună”, a explicat prof. Monica-Silvia Tatarciuc.

Dincolo de bilanțul financiar, conferința a pus în evidență rezultatele unei colaborări construite în jurul unei probleme medicale complexe: durerea orofacială, care poate avea cauze dentare, musculare, articulare, neurologice sau sistemice. Identificarea corectă presupune investigații și competențe din mai multe specialități, iar pregătirea medicilor trebuie să țină pasul cu evoluția tehnologiilor de diagnostic și tratament. UMF Iași a fost lider de proiect.

Investiții de peste 330.000 de euro în educația medicală

CROSS-EduNOC, finanțat prin Programul Interreg NEXT România–Republica Moldova, are un buget total de 332.970,17 euro, din care 90% reprezintă contribuția Uniunii Europene. Proiectul se desfășoară pe parcursul a 18 luni, între 17 mai 2025 și 16 noiembrie 2026, sub coordonarea UMF Iași.

Universității ieșene i-au revenit 212.670 de euro, reprezentând 63,9% din buget, iar partenerului din Chișinău, aproximativ 120.300 de euro. Cea mai mare parte a finanțării, peste 240.000 de euro, a fost destinată echipamentelor medicale și infrastructurii educaționale.

Potrivit bilanțului prezentat de prof. univ. dr. Oana Țănculescu, coordonatorul științific din partea UMF Iași, investițiile au urmărit modernizarea pregătirii practice, dezvoltarea unei platforme comune de învățare și crearea unor resurse care să poată fi utilizate de ambele universități.

Proiectul a fost organizat în cinci componente: infrastructură educațională, platformă digitală și conținut, activități de formare, comunicare și management. În total, au fost prevăzute 18 livrabile, de la achiziționarea echipamentelor până la organizarea cursurilor și realizarea materialelor educaționale.

Tehnologie modernă pentru diagnosticul durerii orofaciale

Una dintre cele mai consistente componente ale proiectului a vizat dotarea laboratoarelor și spațiilor de instruire cu echipamente de diagnostic și tratament.

Valoarea echipamentelor achiziționate de cele două universități reprezintă aproximativ 72% din bugetul total al proiectului.

Importanța acestor dotări depășește simpla modernizare tehnică. Ele permit studenților, rezidenților și medicilor să înțeleagă funcționarea sistemului stomatognat prin demonstrații practice și măsurători instrumentale, completând examinarea clinică tradițională. În cazul disfuncțiilor temporomandibulare, evaluarea corectă a relațiilor dintre articulații, mușchi și ocluzie poate contribui la alegerea unei conduite terapeutice adecvate.

Peste 1.700 de participări la activitățile de formare

Bilanțul prezentat în cadrul conferinței de prof. Oana Țănculescu indică 35 de prelegeri, 23 de sesiuni de workshop și 12 seminarii, organizate în cadrul parteneriatului. Activitățile au însumat peste 1.700 de participări, fizice și online.

Rezultatele au depășit obiectivele numerice stabilite inițial. Cererea de finanțare prevedea 22 de prelegeri, cinci workshopuri și zece seminarii, însă programul educațional a fost extins pe parcursul implementării.

La Iași au fost organizate 20 de prelegeri, 11 sesiuni de workshop pe nouă teme și patru seminarii. Alte trei prelegeri au fost înregistrate video pentru utilizarea ulterioară. Universitatea din Chișinău a contribuit cu 12 sesiuni de prelegeri, 12 workshopuri și opt seminarii.

„Vreau să evidențiez caracterul interdisciplinar al pregătirii, care a depășit granițele stomatologiei și a reunit specialiști în reumatologie, ORL, imagistică, chirurgie maxilo-facială, medicină internă și recuperare medicală. Această abordare este esențială în diagnosticarea durerilor orofaciale, ale căror cauze nu sunt întotdeauna dentare”, a spus prof. univ. dr Oana Țănculescu.

Un capitol important l-au reprezentat prelegerile interdisciplinare susținute în lunile iunie și iulie 2026. Nouă lectori au abordat teme din stomatologie, reumatologie, ORL, farmacologie, imagistică, medicină internă și ortodonție. Cele 13 prelegeri din această serie au înregistrat 482 de participări online.

O platformă digitală care păstrează rezultatele proiectului

Unul dintre cele mai importante rezultate este dezvoltarea unei platforme educaționale bazate pe Moodle, destinată studenților, rezidenților, medicilor și cadrelor didactice din România și Republica Moldova. În intervenția sa, prof. Oana Țănculescu a prezentat modul în care aceste resurse pot fi folosite după încheierea proiectului. Materialele sunt destinate atât pregătirii universitare, cât și educației medicale continue, astfel încât experiența lectorilor și demonstrațiile practice să poată fi valorificate și de profesioniștii care nu au participat direct la activități.

Sistemul permite crearea unui cont individual, înscrierea la cursuri, accesarea materialelor, verificarea cunoștințelor și completarea chestionarelor de feedback. La finalizarea parcursului educațional, platforma poate genera certificate. Funcționalitatea multilingvă a fost, de asemenea, configurată și testată.

Platforma poate fi accesată la adresa cross-edunoc.umfiasi.ro, iar materialele sunt concepute pentru utilizare repetată, inclusiv după încheierea finanțării europene.

O rețea profesională dincolo de cele două universități

Proiectul nu s-a limitat la colaborarea instituțională dintre Iași și Chișinău. În jurul celor două universități s-a format o rețea mai largă de organizații profesionale și colaboratori.

Au fost implicate colegiile teritoriale ale medicilor stomatologi din Iași, Vaslui, Galați și Botoșani, Asociația Stomatologilor din Republica Moldova, Universitatea Apollonia și alți parteneri din domeniul educației medicale. Structura a permis extinderea accesului la formare dincolo de mediul universitar, către medicii care lucrează în cabinete și clinici. Un rol important l-a avut schimbul de lectori și experiență profesională între cele două țări. Activitățile s-au desfășurat atât fizic, cât și online, iar workshopurile au oferit posibilitatea utilizării directe a echipamentelor moderne.

A fost remarcată contribuția prof. Valeriu Fala, de la UMF Chișinău, și a echipei sale, subliniind că parteneriatul a valorificat experiențe profesionale complementare. Colaborarea a permis organizarea unor demonstrații practice atât la Iași, cât și la Chișinău. În același timp, proiectul a creat o legătură între generațiile de profesioniști: studenții au avut acces la metode și tehnologii actuale, rezidenții au putut corela informațiile cu practica clinică, iar medicii cu experiență au beneficiat de oportunități de perfecționare.

Rezultatele au fost susținute și printr-o campanie de comunicare care a inclus materiale educaționale, prezentări video, infografice, articole și evenimente profesionale. CROSS-EduNOC s-a numărat și printre proiectele finaliste ale Galei de Excelență a Colegiului Medicilor Dentiști din România.

Colaborarea medicală continuă după încheierea proiectului

Conferința a inclus prezentarea rezultatelor celor două universități, demonstrarea funcționalităților platformei digitale și o sesiune științifică având ca temă „Actualități și perspective în diagnosticul și tratamentul disfuncțiilor sistemului stomatognat”,, susținută de prof. dr. Vasile Burlui.

Un moment distinct a fost consacrat recunoașterii contribuției lectorilor invitați și a colaboratorilor care au participat la realizarea activităților.

Din echipa ieșeană au făcut parte, alături de prof. Monica-Silvia Tatarciuc și prof. Oana Țănculescu, specialiști în management financiar, achiziții, dezvoltare de conținut, comunicare și infrastructură IT. La Chișinău, activitățile au fost coordonate de o echipă condusă de prof. Valeriu Fala, cu implicarea coordonatorului științific Gheorghe Bordeniuc și a celorlalți experți ai universității.

Deși perioada oficială de implementare se încheie pe 16 noiembrie 2026, echipamentele și resursele digitale rămân în utilizarea universităților. Cele două instituții și-au asumat continuarea colaborării și integrarea materialelor realizate în programele de educație medicală continuă.

Potrivit angajamentelor prezentate la conferință, dotările vor fi utilizate în continuare pentru instruire, activitate clinică și cercetare, iar platforma digitală va putea fi extinsă cu noi module. Conținutul educațional va putea fi adaptat și pentru alte regiuni sau contexte profesionale.

Unul dintre indicatorii proiectului vizează utilizarea anuală a facilităților educaționale modernizate de cel puțin 600 de persoane. Continuitatea colaborării dintre cele două universități reprezintă, la rândul său, un rezultat urmărit după încheierea finanțării.

„Investiția publică se justifică prin folosirea resurselor în scopul pentru care acestea au fost create și prin responsabilitatea instituțiilor care le păstrează”, a punctat prof. Monica-Silvia Tatarciuc.

Pentru UMF Iași, proiectul înseamnă atât echipamente și materiale educaționale noi, cât și consolidarea unei rețele profesionale capabile să susțină pregătirea medicilor din întreaga regiune. Pentru pacienți, beneficiul este indirect, dar important: accesul la profesioniști mai bine pregătiți pentru identificarea și tratarea unor afecțiuni complexe.

Maura ANGHEL