Mii de cereri de retrocedare și dosare de despăgubire, la Iași. Statul începe să plătească!

* Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) a anunțat că, la 15 iulie 2026, existau 16.415 dosare de plată constituite în baza unor cereri complete de valorificare a deciziilor de compensare sau de validare parțială emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor * pentru acestea urmează să fie emise în 2026 peste 27.000 de titluri de plată * Iașul are înregistrate peste 3.100 cereri de restituire

Iașul se află în centrul unuia dintre cele mai complicate capitole ale restituirii proprietăților confiscate în perioada comunistă. Peste 3.143 de cereri de restituire au fost înregistrate la Primăria Iași, orașul ajungând în topul național al administrațiilor sufocate de dosarele foștilor proprietari. La ani și chiar decenii de la începutul procesului de retrocedare, problema despăgubirilor este departe de a fi închisă.

Datele publice privind aplicarea Legii 10/2001 arată dimensiunea uriașă a fenomenului la Iași: municipalitatea a figurat cu peste 3.100 de notificări, fiind între primele șapte administrații locale din România în funcție de numărul solicitărilor de restituire. Pentru numeroase cazuri în care imobilele nu au mai putut fi restituite în natură, dosarele au ajuns în circuitul despăgubirilor.

La nivel național, până la 30 iunie 2026, ANRP avea înregistrate 70.103 dosare constituite în baza Legii 10/2001 și alte 38.710 dosare întemeiate pe legile fondului funciar. Dintre acestea, 6.381 de dosare din prima categorie și 2.127 din cea de-a doua erau încă nesoluționate.

Pentru Iași, aceste cifre naționale capătă o semnificație aparte. Orașul s-a numărat printre marile centre urbane în care confiscările de proprietăți au generat un volum enorm de notificări. În multe situații, ceea ce trebuia să fie o procedură de reparare a unei nedreptăți istorice s-a transformat într-o așteptare interminabilă pentru foștii proprietari sau urmașii acestora.

Statul are încă de achitat despăgubiri uriașe

ANRP anunță că, la 15 iulie 2026, existau 16.415 dosare de plată constituite în baza unor cereri complete de valorificare a deciziilor de compensare sau de validare parțială emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.

Pentru acestea urmează să fie emise în 2026 peste 27.000 de titluri de plată.

Mai mult, numai titlurile pe care ANRP nu a putut să le emită în 2025, din cauza suspendării procedurii prin Ordonanța 10/2025, erau estimate anterior la peste 1,7 miliarde de lei.

Este o sumă colosală, iar povestea nu se termină aici.

Din aprilie 2026, procedura de emitere a titlurilor a fost reluată. Până la momentul raportării, ANRP emisese deja 22.726 de titluri de plată, aferente tranșelor 1-5.

Pentru beneficiari, însă, emiterea titlului nu înseamnă automat și bani în cont. Ministerul Finanțelor trebuie să achite titlurile în termen de până la 180 de zile de la emiterea acestora.

Iașul, unul dintre orașele care resimt cel mai puternic efectele

Numărul uriaș de notificări depuse la Primăria Iași arată cât de amplă a fost problema la nivel local. Proprietăți confiscate, imobile imposibil de restituit în natură, moștenitori și dosare care au trecut dintr-o instituție în alta au alimentat un mecanism birocratic extrem de greu de închis.

Iar timpul a devenit un adversar pentru beneficiari.

ANRP recunoaște că majorarea schemei de personal ar putea contribui la accelerarea procedurilor, însă instituția arată că, în ultimii ani, au existat acte normative care au limitat organizarea concursurilor în administrația publică.

În paralel, legislația a schimbat mecanismul de plată. Numărul tranșelor anuale a fost majorat de la cinci la șapte, iar pentru ultimele două tranșe a fost introdus un mecanism de actualizare a sumelor în funcție de creșterea prețurilor.

Pentru Iași, unde mii de familii au fost implicate în procedurile de restituire, fiecare an de întârziere înseamnă o nouă amânare a unei reparații așteptate de generații.

Cifrele ANRP arată că România a făcut pași înainte, dar și că marele dosar al retrocedărilor este încă departe de final. Iar Iașul, aflat în topul național al orașelor cu cele mai multe cereri de restituire, rămâne unul dintre locurile în care această moștenire administrativă și financiară se simte cel mai puternic. Daniel BACIU