Molozul devine materie primă. Cum se vor schimba șantierele din Iași

* județul a estimat peste 138.000 de tone de deșeuri din construcții într-un singur an, iar ultimele date detaliate arată o problemă majoră de trasabilitate * constructorii riscă amenzi de până la 60.000 de lei dacă nu sortează și nu valorifică materialele

Betonul, cărămida, metalul, lemnul și ghipsul nu mai pot fi aruncate în aceeași benă. Pe 23 iulie 2026, autoritățile și industria construcțiilor se întâlnesc la Primăria Iași pentru a discuta cum pot deveni resturile de pe șantiere agregate, materiale reutilizabile și resurse cu valoare economică.

Iașul estimează 138.000 de tone de moloz anual

Ultima proiecție locală oficială disponibilă, întocmită pentru 2025, indică 138.144 de tone de deșeuri din construcții și demolări în județ: 110.740 de tone în mediul urban și 27.404 tone în rural. Calculul nu include marile drumuri, căile ferate, rețelele regionale de apă-canal sau investițiile industriale, astfel că volumul real poate fi mai mare.

Problema este traseul acestor materiale. Pentru 2021, planul estima 138.573 de tone, dar operatorii de salubritate au raportat doar 14.593 de tone colectate și tratate, echivalentul a 10,5% din proiecție. Diferența nu înseamnă automat că restul a fost abandonat: o parte poate fi gestionată direct de firme ori reutilizată. Arată însă cât de slab este urmărit molozul de la șantier până la destinația finală.

Presiunea continuă în 2026. În primele patru luni, în județul Iași au fost emise 582 de autorizații pentru clădiri rezidențiale, cu 22 mai multe decât în aceeași perioadă din 2025, adică o creștere de 3,9%. La nivel național, numărul autorizațiilor a scăzut cu 6,25%.

70% din deșeuri trebuie valorificate

Titularii autorizațiilor de construire sau desființare trebuie să valorifice minimum 70% din masa deșeurilor nepericuloase. Fiecare lucrare trebuie să aibă un plan de gestionare, iar sortarea se face separat pentru lemn, beton, cărămidă și ceramică, piatră, metal, sticlă, plastic și ghips.

Legea cere și demolare selectivă: materialele periculoase trebuie scoase înaintea utilajelor, iar betonul, metalul sau cărămida recuperabilă nu trebuie contaminate. Pentru nerespectarea obligațiilor, persoanele juridice riscă amenzi între 40.000 și 60.000 de lei.

Betonul spart poate reveni în șantier

Sortarea schimbă costurile și valoarea molozului. Fierul, aluminiul și cablurile pot fi valorificate, betonul curat poate fi concasat și folosit la umpluturi ori fundații de drum, iar cărămizile, dalele, lemnul și elementele metalice pot fi reutilizate dacă respectă cerințele tehnice.

Pentru renovările mici, Salubris afișează în 2026 un tarif de 246,65 lei fără TVA pentru „Super Sac”, cu o capacitate de aproximativ trei metri cubi și o greutate maximă de 2.000 kg.

Conferința PRIA Circular Economy and Construction in Moldova începe joi, 23 iulie, la ora 9.30, la Palatul Roznovanu. Pentru Iași, testul nu va fi gala de la final, ci apariția unor date locale actualizate, a containerelor separate pe șantiere și a contractelor publice care cer agregate reciclate, trasabilitate și demolare selectivă.