Natalitatea s-a rupt în două. România îmbătrânește, Iașul pierde copii

* în ultimii 20 de ani, România a pierdut jumătate dintre nou-născuți * Anul 2024 a adus cel mai mic număr de copii dintr-un secol, iar Iașul, odinioară motorul natalității Moldovei, a înregistrat o scădere de 40% în doar cinci ani

România traversează una dintre cele mai grave prăbușiri demografice din istoria sa modernă. În ultimele două decenii, numărul copiilor născuți s-a înjumătățit, iar anul 2024 a adus doar 149.612 nașteri, potrivit datelor Institutului Național de Statistică – cel mai mic bilanț al ultimului secol. În spatele acestor cifre se ascunde un tablou dureros: sate pustii, școli care se închid. Sporul natural este negativ pentru al 30-lea an consecutiv, iar România îmbătrânește în tăcere, pierzând an după an miezul vital al unei națiuni.

În nord-estul țării, Iașul – altădată un județ cu maternități pline și optimism demografic – se prăbușește vizibil. Datele Direcției Județene de Statistică arată o scădere abruptă: doar 6.712 copii născuți vii în 2024, față de 11.425 în 2019, adică o diminuare de 41% în doar cinci ani. Este cel mai mic număr de nou-născuți din ultimii 13 ani. În 2012, Iașul se afla în topul național al natalității, cu peste 8.000 de copii, dar spirala descendentă s-a accentuat după 2019. În 2021 s-au pierdut 500 de nașteri, în 2022 alți 1.848 de copii, în 2023 încă 1.020, iar în 2024 încă 1.205.

Comunele Miroslava și Ciurea au depășit municipiul Pașcani, cândva al doilea centru matern al județului, dar expansiunea suburbană nu mai compensează declinul general. Întreaga Regiune de Nord-Est – cu județe precum Vaslui, Bacău și Neamț – conduce topul național al scăderii natalității, confirmând un fenomen colectiv de pierdere a încrederii în viitor. Pandemia, inflația și războiul din Ucraina au alimentat o nesiguranță profundă, iar tinerii amână decizia de a avea copii, nu din lipsă de dorință, ci din frică.

Mulți tineri amână decizia de a deveni părinți din motive financiare

Fenomenul a ajuns și pe masa decidenților. La masa rotundă „Natalitatea, încotro? Politici pentru viitor”, organizată de Comisia pentru Sănătate și Subcomisia pentru Populație și Dezvoltare din Senatul României, specialiștii au vorbit deschis: România este într-o stare de urgență demografică. Prof. univ. dr. Carmen Orban, președintele Subcomisiei pentru Populație și Dezvoltare, a declarat că natalitatea trebuie tratată ca o prioritate națională, nu ca un subiect marginal, iar politicile publice trebuie să implice companiile și să stimuleze un echilibru real între viața profesională și cea de familie. Ministrul Sănătății, dr. Alexandru Rogobete, a subliniat că natalitatea nu poate fi crescută prin presiune asupra femeilor, ci prin respect, sprijin concret și infrastructură medicală reală. La rândul său, prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei pentru Sănătate, a avertizat că România nu mai are timp de promisiuni: „Trebuie să oferim avantaje reale familiilor și programe care să motiveze generațiile tinere să devină părinți”.

Vicepreședintele Camerei Deputaților, Natalia-Elena Intotero, a atras atenția asupra dimensiunii economice a crizei: „Mulți tineri amână decizia de a deveni părinți din motive financiare. Este datoria statului să creeze condiții reale de trai, nu doar beneficii simbolice”.

Medicii și specialiștii prezenți au susținut crearea de centre medicale integrate pentru infertilitate și consiliere psihologică, extinderea programelor de educație reproductivă în școli și universități și lansarea de campanii naționale de informare privind efectele bolilor cronice și amânarea sarcinii. „Îmbunătățirea natalității înseamnă o infrastructură medicală solidă, legislație coerentă și educație reală. Fără aceste trei elemente, niciun bonus de la stat nu va schimba trendul”, a spus prof. univ. dr. Elvira Brătilă, președinta Societății Naționale de Obstetrică și Ginecologie.

România se află astăzi într-un dublu paradox: are cel mai mic număr de copii din ultimul secol și cel mai mare procent de sarcini la adolescente din Europa – 45% din totalul european. În același timp, unul din cinci tineri părăsește țara, iar natalitatea internă nu mai reușește să compenseze pierderea prin migrație. Criza demografică a devenit o chestiune de securitate națională, iar lipsa de reacție echivalează cu o formă de autodistrugere tăcută.

În urmă cu doar cinci ani, Iașul era un județ tânăr, cu maternități pline și energie demografică. Astăzi, este imaginea unei Românii care se stinge încet, sub povara nesiguranței și a lipsei de viziune. Pandemia a fost scânteia, războiul – catalizatorul, dar adevărata cauză este absența unei strategii. România moare nu prin tragedii bruște, ci prin absența copiilor.

Teona SOARE