O nouă lege ar putea schimba radical sistemul muncii și al pensiilor

* noua inițiativă legislativă introduce explicit principiul potrivit căruia pensia pentru limită de vârstă se acordă exclusiv pe baza vârstei și stagiului de cotizare, existența unui contract de muncă nu poate suspenda pensia, iar pensionarea nu mai produce automat încetarea contractului individual de muncă

O inițiativă legislativă a unui parlamentar ieșean - Silviu Gurlui (AUR) - care începe deja să provoace dezbateri intense în mediul juridic și economic, promite să rescrie una dintre cele mai sensibile reguli ale pieței muncii din România: relația dintre pensie și continuarea activității profesionale. Dacă proiectul va fi adoptat, pensionarea nu va mai însemna automat retragerea din câmpul muncii, iar milioane de angajați ar putea primi libertatea reală de a decide singuri când se opresc.

Propunerea vizează modificarea unor articole-cheie din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii și din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, două acte normative care, în forma actuală, au generat interpretări contradictorii și conflicte administrative în ultimii ani.

Sfârșitul unei reguli controversate

Inițiatorul susține că legislația actuală creează o tensiune artificială între două drepturi fundamentale: dreptul la muncă și dreptul la pensie. În practică, numeroși salariați au fost puși în situația de a alege între continuarea activității și păstrarea pensiei, o situație considerată neconstituțională.

Argumentul central se sprijină pe decizia Curții Constituționale nr. 521/2023, care a stabilit clar că exercitarea unui drept fundamental nu poate fi condiționată de renunțarea la altul.

Noua inițiativă introduce explicit principiul potrivit căruia pensia pentru limită de vârstă se acordă exclusiv pe baza vârstei și stagiului de cotizare, existența unui contract de muncă nu poate suspenda pensia, iar pensionarea nu mai produce automat încetarea contractului individual de muncă.

Ce s-ar schimba concret pentru angajați

Dacă modificările vor trece de Parlament, efectele ar putea fi spectaculoase: angajații vor putea rămâne în activitate fără presiunea încetării automate a contractului, cumulul pensiei cu salariul devine un drept clar, nu o excepție, angajatorii nu vor mai putea invoca pensionarea ca motiv automat de încetare a raportului de muncă, se elimină interpretările diferite aplicate de instituții și companii.

Practic, pensionarea ar deveni o opțiune financiară, nu un moment obligatoriu de ieșire din activitate.

Economiștii spun că măsura ar putea avea efecte importante într-o economie afectată de deficitul de forță de muncă. Specialiștii cu experiență ar putea rămâne activi mai mult timp, reducând presiunea asupra pieței muncii și asupra sistemului public de pensii.

În orașe universitare și administrative precum Iași, unde instituțiile publice, mediul medical și educațional depind masiv de personal cu experiență, schimbarea ar putea preveni pierderea bruscă a unor profesioniști greu de înlocuit.

De ce spun inițiatorii că era inevitabilă schimbarea

Proiectul urmărește, potrivit notei de fundamentare, eliminarea unei „incertitudini normative” care a produs practici diferite de la o instituție la alta. În unele cazuri contractele încetau automat, în altele erau prelungite — o situație ce a generat litigii și confuzie juridică.

Noua formulare ar consacra un principiu simplu: decizia de a continua munca după pensionare aparține exclusiv persoanei.

Deși prezentată ca o armonizare constituțională, inițiativa are potențial exploziv. Sindicatele o privesc ca pe o protecție a drepturilor câștigate, în timp ce criticii avertizează că ar putea bloca promovarea generațiilor tinere sau ar putea crește presiunea salarială în sectorul public.

Cert este că dezbaterea abia începe, iar miza este uriașă: redefinirea momentului în care românii ies cu adevărat la pensie. Carmen DEACONU