* aproape o cincime din întreaga cantitate de lemn recoltată anul trecut în România a provenit din pădurile județelor Suceava și Neamț * Nord-Estul a devenit principalul bazin forestier al țării, într-un an în care exploatările au crescut cu peste 4%

Pădurile din Suceava și Neamț furnizează cea mai mare cantitate de lemn din România. Cele două județe ocupă primele poziții ale clasamentului național după volumul de masă lemnoasă recoltată în 2025.

Potrivit INS, Suceava se află pe primul loc, cu 11,5% din totalul național, în timp ce Neamț ocupă poziția a doua, cu 7,9%. Raportate la volumul recoltat în întreaga țară, procentele înseamnă aproximativ 2,23 milioane de metri cubi de lemn în Suceava și 1,53 milioane de metri cubi în Neamț.

Împreună, cele două județe au furnizat aproape 3,8 milioane de metri cubi, respectiv 19,4% din cantitatea înregistrată la nivel național. După Suceava și Neamț urmează Harghita, cu 7,6%, și Bacău, cu 5,4%.

Nord-Estul dă peste un sfert din lemnul țării

Regiunea Nord-Est a concentrat 28,3% din masa lemnoasă recoltată în România, fiind urmată de regiunea Centru, cu 22,9%. Practic, mai mult de jumătate din lemnul recoltat la nivel național a provenit din aceste două regiuni.

Suceava și Neamț au asigurat împreună aproape 69% din volumul raportat pentru întregul Nord-Est. În regiune predomină rășinoasele, care au reprezentat 62,7% din masa lemnoasă recoltată.

La nivel național, cantitatea de lemn recoltată în 2025 a ajuns la 19,41 milioane de metri cubi, cu aproximativ 771.000 de metri cubi mai mult decât în anul precedent. Creșterea anuală a fost de 4,1%.

Aproape două treimi provin din păduri publice

Cea mai mare parte a masei lemnoase, respectiv 12,628 milioane de metri cubi, a provenit din păduri aflate în proprietate publică. Acestea au furnizat 65,1% din volumul total.

Pădurile private au asigurat 30,1% din cantitate, iar vegetația forestieră de pe terenurile situate în afara fondului forestier a reprezentat 4,9%.

Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în pădurile publice ale comunelor, orașelor și municipiilor, de unde s-a recoltat cu 11,6% mai mult lemn decât în 2024. În pădurile private, avansul a fost de 7,6%.

Rășinoasele au reprezentat 40,4% din lemnul recoltat în România, iar fagul 30,8%. Stejarul a avut o pondere de 12,5%, speciile tari, precum salcâmul, frasinul, paltinul și nucul, 10,3%, iar speciile moi, între care plopul, salcia și teiul, 6%.

În volumul raportat intră lemnul rezultat din lucrări de regenerare, conservare, igienizare și îngrijire a pădurilor. Tăierile de conservare au fost efectuate pe 59,7% din suprafața parcursă cu tăieri, iar cele de regenerare în codru au reprezentat 38,6%.

Tăierile rase au însumat 3,5% din suprafața parcursă cu tăieri de regenerare în codru. Suprafețele de pe care arborii au fost recoltați integral trebuie reîmpădurite sau folosite pentru alte activități silvice, conform reglementărilor în vigoare.