* opt tarafuri, grupuri și artiști din România, Serbia și Italia, alături de reprezentanți ai comunității ucrainene, vor cânta în Parcul Expoziției * concertele au loc pe 8 și 9 august, de la ora 18:30, iar intrarea este liberă

Muzica veche a satelor europene revine în centrul Iașului. Festivalul de tarafuri și muzici arhaice „Barbu Lăutaru” ajunge la ediția a IV-a și transformă Parcul Expoziției, timp de două seri, într-o scenă a viorilor, cobzelor, cântărilor polifonice și repertoriilor păstrate prin transmitere orală.

Ediția din acest an reunește opt apariții artistice și aduce în fața publicului repertorii din Moldova, Banat, Teleorman, Satu Mare, Valea Timocului, Serbia, Sardinia și comunitatea ucraineană din Dobrogea.

De la un festival național la o scenă europeană

Prima ediție, organizată în 2023 la Amfiteatrul Palas, a adus la Iași tarafuri din județul-gazdă, dar și din Suceava, Satu Mare, Bihor și Gorj. Programul a fost completat de ateliere dedicate cobzei țărănești, viorii cu goarnă și fluierului fără dop, instrumente rareori întâlnite în spectacolele folclorice comerciale. Un an mai târziu, festivalul s-a extins la două zile. La ediția a II-a au participat muzicieni din șase județe, iar Balkan Taksim și artistul polonez Naphta au adus primele formule în care sunetul instrumentelor vechi era combinat cu tehnologia muzicală contemporană. Au fost organizate din nou demonstrații și mini-recitaluri dedicate instrumentelor tradiționale.

În 2025, evenimentul s-a mutat în Parcul Expoziției și a inclus, pe lângă tarafurile tradiționale, proiecte precum Trei Parale, Balkan Taksim și Matze, dar și o zonă gastronomică și artizanală. Ediția din acest an păstrează această formulă, însă accentul programului revine asupra grupurilor care reprezintă comunități și stiluri muzicale distincte.

Sâmbătă cântă tarafuri din România și Serbia

Prima seară, programată pe 8 august, îi aduce la Iași pe Zvonko Trajlović, reprezentant al muzicii tradiționale din Valea Timocului Negru, și pe Vanja Ilijev, din Zrenjanin, Serbia.

Din România vor urca pe scenă Taraful „Rădăcini” al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași și Taraful „Ceatăra” din Carei. Grupul sătmărean păstrează formula instrumentală specifică zonei Codrului, cu vioară, braci și gordună, un instrument apropiat de contrabas.

Polifonii din Sardinia și muzică ucraineană

Duminică, 9 august, programul va fi deschis către alte spații culturale. Banda lui Nicolae Davidescu-Munteanu, din Cornereva, aduce repertoriul vechi din zona montană a Banatului, iar Taraful Marian Sandu reprezintă tradiția muzicală din Teleorman.

Grupul Zadunaiska Sici, al Uniunii Ucrainenilor din România – filiala Tulcea, va prezenta cântece păstrate în comunitățile ucrainene din Dobrogea. Una dintre aparițiile rare ale ediției este grupul „Tenore Nunnale Orune”, din Sardinia, cunoscut pentru cântarea polifonică masculină specifică insulei italiene.

Muzica de taraf, între patrimoniu și dispariție

Festivalul nu propune folclor de scenă construit în jurul coregrafiilor și costumelor spectaculoase, ci repertorii cântate în formule apropiate de cele existente cândva în comunitățile rurale. Doinele, horele, sârbele și cântecele rituale au fost păstrate în mare parte fără partituri, fiind transmise direct de la un muzicant la altul. Continuitatea este tot mai fragilă. Instrumentele vechi sunt folosite de tot mai puțini interpreți, iar repertoriile locale sunt înlocuite frecvent de formule muzicale standardizate. Festivalul încearcă să scoată această muzică din arhive și din cercurile restrânse ale specialiștilor și să o readucă în fața publicului, inclusiv a generațiilor tinere.

Teona SOARE