Paradoxul longevității, la Iași: se trăiește mult mai mult departe de orașe

* localitățile din Zona Metropolitană Iași se află la coada clasamentului în ceea ce privește ponderea persoanelor care depășesc vârsta de 85 de ani * comunele considerate „vedete” ale dezvoltării urbane – Tomești, Miroslava și Valea Lupului – ocupă ultimele locuri, cu mai puțin de 1% seniori * longevitatea pare să fie mai degrabă un atribut al zonelor mai izolate, mai puțin urbanizate, unde ritmul vieții este mai lent, iar comunitățile sunt mai stabile

Județul Iași numără, potrivit ultimului recensământ al populației, 760.774 de locuitori, o cifră care îl menține în topul celor mai populate județe din România. Dincolo însă de dimensiunea numerică, structura pe vârste a populației scoate la iveală realități demografice surprinzătoare, cu implicații majore pentru viitorul economic, social și medical al județului.

Analiza pe categorii de vârstă arată că segmentul dominant este cel al persoanelor cu vârste între 50 și 54 de ani, care numără 57.423 de ieșeni. Urmează îndeaproape categoriile 40–44 de ani (55.355 persoane) și 45–49 de ani (54.657 persoane), ceea ce indică un „vârf” demografic format din generații mature, aflate încă în câmpul muncii, dar care se apropie de vârsta pensionării.

Un aspect important este faptul că segmentul copiilor și adolescenților rămâne relativ bine reprezentat: 10–14 ani – 53.886 persoane, 5–9 ani – 52.484 persoane, 15–19 ani – 49.420 persoane.

Cifrele arată că județul Iași nu se confruntă, cel puțin deocamdată, cu un colaps al natalității comparabil cu alte zone ale țării, însă trendul rămâne fragil.

La polul opus se află vârstele înaintate. Doar 17.200 de persoane au între 80 și 85 de ani, iar 13.413 ieșeni au peste 85 de ani, aceasta fiind cea mai redusă categorie de vârstă. Firesc, majoritatea acestor vârstnici foarte înaintați în vârstă locuiesc în municipiul Iași, care concentrează 4.349 de persoane de peste 85 de ani, urmat la mare distanță de municipiul Pașcani (435). În mediul rural și periurban, cifrele scad drastic: Miroslava – 179 persoane, Tătăruși – 173, Deleni – 163, Răducăneni – 152, Șipote – 141.

Privind însă procentual, tabloul se schimbă radical și aduce una dintre cele mai interesante concluzii ale recensământului. Localitățile din Zona Metropolitană Iași se află la coada clasamentului în ceea ce privește ponderea persoanelor care depășesc vârsta de 85 de ani. Comunele considerate „vedete” ale dezvoltării urbane ocupă ultimele locuri: Tomești: doar 0,73% din populație are peste 85 de ani, Miroslava: 0,62%, Valea Lupului: 0,57%.

Aceste cifre sunt cu atât mai surprinzătoare cu cât vorbim despre localități tinere, dinamice, cu investiții masive în infrastructură, locuințe noi și acces facil la servicii medicale și sociale. Cu toate acestea, longevitatea pare să fie mai degrabă un atribut al zonelor mai izolate, mai puțin urbanizate, unde ritmul vieții este mai lent, iar comunitățile sunt mai stabile.

Specialiștii vorbesc despre mai mulți factori posibili: nivelul mai scăzut de stres, alimentația tradițională, aerul mai curat, activitatea fizică moderată, dar constantă, și relațiile sociale mai strânse din mediul rural. În contrast, zonele periurbane din jurul municipiului Iași atrag populație tânără și activă, ceea ce „diluează” statistic prezența vârstnicilor foarte înaintați în vârstă.

Concluzia care se desprinde este una aparent paradoxală, dar susținută de datele oficiale: ieșenii care trăiesc cel mai mult sunt, în general, cei care locuiesc cât mai departe de aglomerația urbană. În timp ce orașul și comunele din jur cresc rapid și se întineresc, adevărata longevitate pare să se regăsească în zonele mai liniștite ale județului, acolo unde timpul curge mai încet.

Pentru autorități, aceste date ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă, dar și o oportunitate: politicile publice de sănătate, urbanism și dezvoltare trebuie să țină cont nu doar de creșterea economică, ci și de calitatea vieții pe termen lung. Daniel BACIU