Parlamentar ieșean atacă dur Ambasada Chinei, după vizita în Taiwan

* „România nu primește ordine de la Beijing! Aleșii românilor răspund în fața cetățenilor, nu în fața ambasadelor unor state autoritare”, este mesajul central al reacției liberalului ieșean Alexandru Muraru, care a stârnit deja numeroase comentarii în mediul politic

Un nou scandal diplomatic izbucnește între București și Beijing, după ce un parlamentar roman - Alexandru Muraru, președinte al PNL Iași - a reacționat extrem de dur la adresa Ambasadei Chinei în România, în urma criticilor formulate de reprezentanții regimului comunist chinez privind o recentă vizită oficială în Taiwan.

Mesajul transmis este unul fără precedent prin tonul și fermitatea sa. Parlamentarul respinge categoric orice încercare de influențare a activității aleșilor români și transmite că România este o democrație în care reprezentanții poporului nu au nevoie de aprobarea unei puteri străine pentru a se întâlni cu lideri politici sau pentru a vizita teritorii considerate relevante pentru activitatea lor publică. „Aleșii românilor răspund în fața cetățenilor, nu în fața ambasadelor unor state autoritare”, este mesajul central al reacției care a stârnit deja numeroase comentarii în mediul politic.

Parlamentarul Muraru afirmă că poziția Ambasadei Chinei reprezintă o demonstrație clară a diferenței dintre sistemele democratice și regimurile conduse de partid unic. În timp ce în România libertatea de exprimare, libertatea de circulație și libertatea de asociere sunt drepturi fundamentale, în statele autoritare acestea sunt controlate și limitate de puterea politică.

Tensiunile au escaladat și mai mult după ce oficialul român a acuzat Beijingul că încearcă să ofere lecții de politică externă unei țări membre a Uniunii Europene și NATO. Acesta a respins inclusiv referirile făcute de reprezentanții Ambasadei Chinei la chestiuni teritoriale, afirmând că România nu are dispute de frontieră cu vecinii săi și că situația nu poate fi comparată cu conflictele și revendicările existente în anumite zone din Asia.

Mesajul merge însă mult mai departe și readuce în atenția publică unul dintre cele mai sensibile episoade din istoria Chinei moderne: represiunea din Piața Tiananmen. Parlamentarul amintește că întreaga lume a comemorat recent victimele evenimentelor din 1989 și susține că nici cenzura și nici propaganda nu pot șterge memoria celor care au luptat pentru libertate și reforme democratice.

În declarația sa, acesta vorbește și despre persecuțiile reclamate de numeroase organizații internaționale împotriva disidenților, jurnaliștilor independenți și minorităților etnice și religioase din China. Sunt invocate inclusiv rapoarte occidentale referitoare la situația uigurilor și la amploarea mecanismelor de supraveghere și control exercitate de statul chinez.

Un alt punct exploziv al reacției îl reprezintă referirea la presupuse operațiuni de spionaj cibernetic atribuite unor grupuri susținute de autoritățile chineze. Parlamentarul afirmă că s-a numărat printre țintele unei astfel de operațiuni și consideră că intimidarea vocilor critice din democrațiile occidentale reprezintă o practică tot mai frecventă.

Mesajul se încheie cu o declarație categorică privind orientarea strategică a României. „România a cunoscut comunismul, cenzura și dictatura. Tocmai de aceea a ales libertatea și apartenența la lumea democratică. Politica externă a României se decide la București, nu în sediul vreunei ambasade străine”, este concluzia care amplifică tensiunile și transformă această dispută într-unul dintre cele mai puternice schimburi de replici diplomatice din ultima perioadă.

Rămâne de văzut dacă Ambasada Chinei va răspunde oficial acestor acuzații sau dacă incidentul va rămâne doar la nivelul unei confruntări publice. Cert este că disputa reaprinde dezbaterea privind influența regimurilor autoritare în Europa și limitele acceptabile ale intervenției diplomatice în spațiul politic românesc. Adina MITREA