Pensiile stau pe loc de doi ani! Ce ar fi trebuit să primească românii și de ce nu s-a întâmplat

* o pensie de 3.000 de lei în 2024 ar fi trebuit să ajungă la 3.480 de lei în 2026 * în realitate, românii primesc tot 3.000 de lei!

Românii pensionari așteaptă de ani buni să li se majoreze pensiile. Legea spune că acestea ar trebui să crească anual cu rata inflației și cu 50% din creșterea reală a salariului mediu. În 2025, o pensie de 3.000 de lei ar fi trebuit să urce la 3.243 lei, iar în 2026 la 3.480 lei. Dar… nu s-a întâmplat nimic.

Primele amânări au venit prin OUG 156/2024, supranumită „ordonanța trenuleț”, iar în vara lui 2025, Legea 141/2025 a blocat din nou indexarea, în plină perioadă de austeritate.

Cum se calculează pensia?

Totul pornește de la un număr: VPR – valoarea punctului de referință, care în 2024 era de 81 lei. Pensiile se calculează astfel: câștigul lunar al fiecărei persoane se raportează la salariul mediu brut, se obține un punctaj lunar, apoi se face media anuală, care se înmulțește cu VPR.

Dacă legea ar fi fost respectată, VPR-ul ar fi trebuit să crească în 2025 cu 8,8%, ajungând la 90 lei. Din păcate, pârghiile de control au redus creșterea la doar 8,1% – și chiar și această majorare a fost amânată.

Unii analiști spun că orice creștere de pensie sau salariu este „cadou electoral”. Realitatea e alta: indexarea este prevăzută de lege de peste 20 de ani, pentru a proteja puterea de cumpărare a românilor. Fără ea, pensiile scad efectiv în termeni reali, pe măsură ce prețurile cresc.

Ce urmează?

Dacă indexarea începe abia în 2027, VPR-ul va fi cu 15 puncte mai mic decât ar fi trebuit să fie dacă creșterile s-ar fi aplicat din 2025. Practic, pensionarii pierd zeci de milioane de lei în total.

Sistemul de pensii se confruntă cu provocări uriașe: natalitate scăzută, ieșirea „decrețeilor” la pensie și deficit permanent la bugetul Pilonului I. Orice măsură luată ad-hoc, fără reguli clare, poate să erodeze și mai mult încrederea oamenilor în stat.