Pensionarii au hrănit bugetul de stat cu 950 de milioane de lei

* vârstnicii cu pensii de peste 3.000 de lei și persoanele care s-au asigurat opțional la sănătate au adus, în doar trei luni, aproape 950 de milioane de lei la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate * suma este efect direct al eliminării mai multor scutiri de la plata CASS

Legea 141 din 2025 începe să își arate efectele în bugetul sănătății. În doar trei luni – august, septembrie și octombrie 2025 – pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei și persoanele care s-au asigurat opțional la sănătate au adus la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) aproape 950 de milioane de lei, arată analiza lunară realizată de Economica.net pe baza execuţiei bugetare a Fondului Sănătăţii.

Cea mai mare parte a sumei, peste 921 de milioane de lei, provine de la pensionarii care au pensii ce depăşesc pragul de 3.000 de lei şi pentru care se reţine CASS doar din partea de pensie care depăşeşte acest nivel. Alte 26,5 milioane de lei au fost virate la FNUASS de persoanele fizice care s-au asigurat opţional la sănătate: fie pentru că au pierdut statutul de coasigurat – categorie eliminată prin Legea 141 –, fie pentru că nu au venituri şi aleg să se asigure voluntar. O schimbare esenţială este că aceşti oameni plătesc acum prima tranşă de CASS chiar în momentul depunerii declaraţiei unice la Fisc, nu ulterior.

Legea 141 a eliminat o serie de excepţii de la plata contribuţiei de asigurări de sănătate, corectând astfel inechităţi istorice ale sistemului: existau categorii de persoane care beneficiau de servicii medicale fără să contribuie efectiv la finanţare. Chiar dacă cele aproape 950 de milioane de lei atrase în trei luni sunt încă nesemnificative ca pondere în totalul veniturilor FNUASS pe ianuarie–octombrie, ele arată o lărgire a bazei de contributivitate şi o reaşezare a efortului financiar.

FNUASS, gestionat de CNAS, este alimentat în principal din CASS reţinută din salariile angajaţilor, din contribuţiile datorate pentru veniturile extrasalariale (prin declaraţia unică), din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor şi din subvenţiile de la bugetul de stat. Din acest fond se plătesc serviciile medicale decontate, medicamentele, dispozitivele medicale, concediile şi indemnizaţiile medicale, precum şi majorările salariale din sănătate prevăzute de legea salarizării.

În primele zece luni ale anului 2025, veniturile totale ale Fondului Sănătăţii au ajuns la aproape 66,4 miliarde de lei, cu 17,5% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2024. Contribuţiile de asigurări, în special CASS, au totalizat 57,6 miliarde de lei, în creştere cu 14% faţă de anul trecut. În ciuda creşterii cheltuielilor şi a nevoilor tot mai mari ale sistemului, deficitul FNUASS s-a redus la 2,67 miliarde de lei în perioada ianuarie–octombrie 2025, de cel puţin două ori mai mic decât în primele zece luni ale lui 2024. Explicaţia principală: subvenţiile de la stat aproape s-au dublat în intervalul analizat.

Motorul principal al finanţării rămân contribuţiile şi subvenţiile, nu încă veniturile generate direct de aplicarea Legii 141. Totuşi, noua lege marchează un pas important: reduce privilegiile necontributive, aduce bani suplimentari în sistem şi transmite semnalul că accesul la servicii medicale trebuie să fie legat, pe cât posibil, de participarea la finanţare.

Dan DIMA