Performanța îi condamnă pe elevii ieșeni la epuizare

* Iașul continuă să fie unul dintre marile centre ale performanței școlare din România, cu sute de premii și mențiuni obținute de elevi la olimpiadele și concursurile naționale * în spatele acestui palmares, însă, se vede tot mai clar și presiunea unei competiții continue, care transformă succesul școlar într-o cursă de rezistență emoțională pentru copiii foarte buni

În anul școlar 2022–2023, elevii ieșeni au obținut 369 de premii și mențiuni la etapa națională a olimpiadelor și concursurilor școlare, la 72 de competiții finanțate de Ministerul Educației. În 2023–2024, bilanțul a coborât la 252 de premii și mențiuni, la 50 de olimpiade naționale. În 2024–2025, Iașul a urcat din nou la 272 de premii și mențiuni, distribuite la 53 de olimpiade școlare. Comparativ, asta înseamnă o scădere puternică după 2022–2023 și doar o recuperare parțială în anul următor, fără revenire la vârful de acum doi ani.

Datele oficiale arată și cât de mare este mecanismul din spatele acestei performanțe. Numai la etapa județeană a olimpiadelor din 2024–2025 au fost implicate 25 de școli organizatoare, 6.178 de elevi și 781 de profesori evaluatori, iar totalul premiilor și mențiunilor acordate la acest nivel a ajuns la 2.342. Cifrele nu descriu doar succesul, ci și intensitatea selecției, ritmul pregătirii și presiunea care se acumulează într-un județ unde performanța școlară a devenit și un indicator de prestigiu pentru școli și profesori.

În același timp, literatura internațională arată că această cultură a performanței are și costuri. OECD notează că anxietatea legată de munca școlară este asociată negativ cu rezultatele la științe, matematică și lectură, iar un alt material al organizației arată că perfecționismul este legat de anxietate și depresie și poate fi amplificat de așteptările venite din familie, școală și societate. Cu alte cuvinte, presiunea de a reuși nu produce doar medalii, ci și vulnerabilități greu de văzut în bilanțurile oficiale.

Pentru elevii foarte buni din Iași, succesul nu înseamnă doar o diplomă, ci și luni de pregătire, selecții succesive, comparații permanente și teama că orice pas înapoi poate fi interpretat drept eșec. Într-un sistem care premiază vârful și vorbește puțin despre costul urcării până acolo, copilul performant ajunge adesea să fie văzut mai ales prin rezultat. Faptul că Iașul a strâns, în trei ani școlari, 893 de premii și mențiuni la nivel național arată forța școlii ieșene, dar și amploarea unei competiții în care rezistența emoțională devine aproape la fel de importantă ca inteligența sau disciplina.

Dincolo de imaginea strălucitoare a olimpicilor și premianților, se conturează o realitate mai puțin vizibilă: performanța poate împinge elevii spre epuizare atunci când este susținută doar prin presiune, nu și prin sprijin emoțional real. Iașul rămâne un județ al excelenței școlare, dar cifrele ultimilor ani arată că succesul a devenit o miză atât de mare, încât riscă să-i lase invizibili tocmai pe copiii care îl produc.

Clara DIMA