Piața imobiliară se mută în județ: doar 36% din vânzări mai au loc în municipiul Iași

Piața imobiliară din județul Iași suferă o reconfigurare profundă. Municipiul Iași, reședința celui mai populat județ din țară, nu mai atrage majoritatea investitorilor imobiliari. Potrivit datelor oficiale, în luna mai au fost înregistrate 2.260 de tranzacții imobiliare în județ, însă doar 815 dintre acestea au avut loc în municipiul Iași. Astfel, reședința de județ a generat doar 36% din totalul vânzărilor, în timp ce localitățile din proximitate atrag tot mai mulți cumpărători.

Tendința este clară: se vând mai multe case și terenuri în comunele din jur decât în oraș. Luna trecută s-au tranzacționat 181 de case în Iași, comparativ cu 340 în celelalte localități ale județului, și 168 de terenuri în municipiu, față de peste 700 în restul județului.

Singurul segment unde municipiul păstrează un avans este cel al apartamentelor, cu 460 unități vândute, față de 191 în județ.

Fenomen național: orașele mari nu mai concentrează majoritatea vânzărilor

Exemplul Iașului nu este singular. În aproape toate județele țării, centrele administrative pierd teren în fața localităților din jur.

Brașovul este singurul județ din țară în care municipiul reședință domină piața imobiliară, cu 54,31% din totalul tranzacțiilor. În celelalte județe, realitatea este inversă.

Potrivit acelorași date transmise de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), în Cluj, doar 37,8% din imobilele vândute luna trecută au fost în municipiul reședință, în Suceava, procentul scade la 15%, la Vaslui, abia 13,1% dintre tranzacții sunt înregistrate în orașul cu același nume.

Bacăul stă ceva mai bine, cu 37,36%, dar și acolo predomină interesul pentru zonele periurbane.

În județul Neamț, municipiul Piatra-Neamț a generat doar 17,68% din vânzări, iar în localitățile județului Botoșani s-au vândut 144 de case, comparativ cu doar 21 în municipiu.

Un record negativ vine din județul Teleorman, unde, în tot municipiul Alexandria, s-au vândut doar 7 apartamente și 4 case în luna mai.

Scăderea interesului față de centrele urbane este pusă pe seama mai multor factori: costuri ridicate ale locuințelor, traficul intens, dar și expansiunea rapidă a zonelor metropolitane. Comuna Miroslava, de pildă, a devenit un magnet pentru familiile tinere, oferind terenuri mai accesibile și un ritm alert de dezvoltare.

În acest context, autoritățile locale sunt puse în fața unei realități incomode: dacă municipiile nu vor investi în îmbunătățirea condițiilor de trai, în accesibilitate și infrastructură, riscă să piardă teren definitiv în fața zonelor limitrofe.

Piața imobiliară din județ suferă, astfel, o reconfigurare profundă, care ar putea impune noi direcții pentru strategiile de dezvoltare urbană. Dacă municipiul Iași vrea să rămână un pol de atracție, trebuie să răspundă provocărilor legate de costuri, infrastructură și calitatea vieții. Daniel BACIU