Profesorii din Iași avertizează asupra riscului pierderii plăcerii lecturii

* peste 200 de cercetători ai Academiei Române, scriitori, regizori și profesori, între care numeroase cadre didactice din Iași, au semnat un memoriu prin care solicită Ministerului Educației „regândirea integrală” a noii programe de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a * semnatarii avertizează că documentul descurajează lectura și riscă să accentueze analfabetismul funcțional în rândul elevilor

Peste 200 de cercetători ai Academiei Române, scriitori, regizori și profesori cer Ministerului Educației să retragă și să rescrie din temelii noua programă de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a.

În memoriul transmis ministerului, semnatarii – printre care Mircea Cărtărescu, Radu Vancu, Ioana Pârvulescu sau Dan Lungu – avertizează că documentul propus readuce în școli un model depășit, rupt de realitățile adolescenților și de lumea în care aceștia trăiesc. Ei susțin că, în loc să stimuleze interesul pentru lectură, noua programă riscă să descurajeze cititul și să amplifice fenomenul de analfabetism funcțional.

O pondere importantă a semnatarilor este reprezentată de cadre didactice din Iași. Lavinia Ungureanu, profesor de Limba și literatura română la Colegiul Național din Iași, consideră inoportună introducerea literaturii vechi în clasa a IX-a, în condițiile în care elevii nu au încă maturitatea și baza de cunoștințe necesare pentru a o înțelege într-un context istoric coerent.

Ea explică faptul că, în prezent, studiul diacronic al literaturii române este rezervat claselor a XI-a și a XII-a. „În clasa a X-a studiem literatura pe specii literare, iar din a XI-a începe literatura veche, cu elemente de istorie a limbii române, apoi cronicarii, perioada pașoptistă, romantismul, iar în a XII-a perioada interbelică și postbelică. Studiul literaturii la clasa a IX-a nu ar trebui, deocamdată, să includă aspecte strict legate de abordarea istorică a evoluției literaturii române, pentru că elevii nu au încă un bagaj istoric suficient de consistent pentru a înțelege curentele literare în contextul mai larg al mișcărilor culturale și sociale”, subliniază cadrul didactic ieșean.

Semnatară a memoriului este și profesoara Serinella Zara, de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Iași. Ea avertizează că, dacă studierea literaturii în clasa a IX-a va începe cu textele cronicarilor, există riscul ca elevii să își piardă chiar de la început plăcerea lecturii. „Lectura aprofundată, de tipul celei presupuse de literatura veche, este dificilă pentru un grup nou de elevi. Oricât te-ai strădui ca profesor, este greu să cooptezi 30 de adolescenți în fața unor texte foarte îndepărtate de lumea lor. De aceea este esențial ca ei să facă mai întâi cunoștință cu o literatură pe care să o simtă ca fiind a lor. Nu aș pleda pentru diacronia literaturii încă din clasa a IX-a. Dacă începem așa, ce mai fac apoi cu elevul? Mai are plăcerea lecturii când ajungem la autorii contemporani? Se pierde gustul, bucuria, iar noi ar trebui să mergem dinspre copil spre materie, nu invers”, explică profesoara din Iași.

Ministerul Educației a lansat în dezbatere publică, pe 25 noiembrie, noile programe școlare, iar mâine este ultima zi în care pot fi trimise propuneri și sugestii pentru modificarea acestora. Semnatarii memoriului cer ministerului să țină cont de observațiile specialiștilor și să regândească „integral” programa de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a.

Teona SOARE