Revoltă în rândul elevilor ieșeni față de modificările anunțate la programele școlare

* într-o poziție oficială, elevii cer o reformă profundă a curriculumului, adaptată nevoilor reale ale generațiilor actuale și realizată în urma unui dialog autentic cu beneficiarii direcți ai sistemului educațional

Consiliul Județean al Elevilor Iași își exprimă public nemulțumirea față de modificările propuse pentru programele școlare, aflate în prezent în dezbatere publică, avertizând că acestea riscă să rămână simple ajustări de suprafață, fără impact real asupra calității educației.

În acord cu punctul de vedere exprimat anterior de Consiliul Național al Elevilor, reprezentanții elevilor ieșeni subliniază că una dintre cele mai mari probleme ale sistemului de învățământ rămâne analfabetismul funcțional, iar programa de Limba și literatura română ar trebui să aibă ca obiectiv prioritar combaterea acestui fenomen.

„Formarea elevilor ca cititori pe viață este singura soluție reală pentru reducerea analfabetismului funcțional și pentru dezvoltarea unei societăți mai cultivate”, susțin elevii. În acest sens, Consiliul Județean al Elevilor Iași propune o extindere semnificativă a listei de opere studiate, prin includerea literaturii contemporane și a unor genuri atractive pentru tineri, precum science-fiction sau romance.

Elevii consideră că apropierea de lectură trebuie realizată prin texte relevante pentru generația actuală, urmând ca, în anii terminali de liceu, studiul literaturii să parcurgă treptat traseul invers, către originile acesteia.

Reprezentanții elevilor invocă exemple din alte sisteme educaționale europene, precum Suedia, unde lărgirea listei de opere recunoscute curricular a contribuit la stimularea lecturii independente, sau Cehia, unde profesorii beneficiază de o mai mare libertate în stabilirea conținutului predat, fiind definite doar direcții generale și competențe-cheie.

În opinia Consiliului Județean al Elevilor Iași, modificarea programei de Limba și literatura română ar trebui să reprezinte „un moment de reconcepție și reinventare a materiei”, și nu un simplu „retuș cosmetic” aplicat unei programe depășite, ignorând solicitările formulate de ani de zile de elevi și cadre didactice.

O poziție fermă este exprimată și în ceea ce privește programa de Informatică. Elevii atrag atenția că actualul sistem de pregătire, în special în cadrul profilurilor mate-info și mate-info intensiv, a produs generații de specialiști extrem de bine pregătiți, apreciați atât pe plan național, cât și internațional. Rezultatele obținute la olimpiadele școlare și competițiile internaționale sunt, în opinia lor, o dovadă clară a eficienței actualei programe.

Consiliul Județean al Elevilor Iași consideră că predarea simultană a două limbaje de programare încă din clasa a IX-a riscă să creeze confuzie și să afecteze formarea unei baze solide de cunoștințe. Elevii susțin că aprofundarea unui singur limbaj de programare este esențială pentru dezvoltarea gândirii algoritmice, iar odată formate aceste competențe, tranziția către alte limbaje devine mult mai facilă.

„Procesele logico-matematice sunt, în esență, aceleași, ceea ce diferă este doar sintaxa”, arată elevii, care avertizează că introducerea simultană a mai multor limbaje înainte de înțelegerea informaticii în ansamblu poate duce la „haos conceptual”.

În final, Consiliul Județean al Elevilor Iași solicită ca noile programe școlare să fie construite pe baza lecțiilor învățate din greșelile trecutului, când deciziile luate fără consultarea reală a comunității educaționale au avut efecte negative asupra elevilor. Elevii cer ca programele să stabilească în principal competențele și obiectivele de atins, oferind profesorilor libertatea de a adapta conținutul și metodele de predare la nevoile fiecărei clase.

Potrivit acestora, doar o astfel de abordare flexibilă va permite identificarea unor tendințe reale privind nevoile elevilor, care să poată fundamenta viitoarele reforme curriculare. „Vrem modificări de fond, nu de formă”, este mesajul ferm transmis de elevii ieșeni autorităților din educație. Carmen DEACONU