Revoluția Industrială 4.0 la Iași

* banii europeni transformă laboratoarele în fabrici de senzori și roboți high-tech * de la inima artificială creată la MAVIS, până la senzorii auto de ultimă generație produși la IFT, Iașul devine capitala inovației aplicate din România, cu investiții ce depășesc 45 de milioane de euro în ultimii ani

Iașul nu mai este doar orașul studenției, ci a devenit un veritabil motor industrial unde ideile cercetătorilor se transformă în obiecte palpabile pe benzile de producție. Prin Programul Operațional Competitivitate (POC), laboratoarele care altădată produceau doar teze de doctorat livrează astăzi piese de schimb de înaltă tehnologie și sisteme de automatizare pentru giganții industriali. Totul se bazează pe „transferul tehnologic” – un termen complicat care înseamnă, pur și simplu, drumul unei idei de la planșetă până în camionul care pleacă spre client.

Triunghiul de aur al inovației ieșene: Polytech, iTransfer și MAVIS

Eficiența acestui transfer este vizibilă prin trei centre majore care funcționează ca niște „traducători” între cercetători și patronii de fabrici. Primul pilon este CTT Polytech, din cadrul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi”. Sub îndrumarea profesorului Constantin Donciu, centrul a reușit o performanță rară: a preluat tehnologii de control al calității și le-a instalat direct în fabrica Pentanova din Iași. Rezultatul? O scădere cu 30% a defectelor de fabricație pentru componentele electrotehnice, economisind firmei peste 250.000 de euro anual.

Al doilea punct forte este CTT iTransfer de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. Aici, tinerii programatori colaborează cu firme precum High-Tech Industries pentru a crea softuri care „învață” singure să gestioneze datele din fabrici. Nu mai vorbim de simple baze de date, ci de creiere artificiale care prevăd când se va strica o piesă înainte ca acest lucru să se întâmple.

În fine, CTT MAVIS de la UMF Iași, coordonat de conf. univ. Dr. Ionuț Nistor, este locul unde medicina întâlnește ingineria. Proiectul lor de suflet, inima artificială, a trecut de la stadiul de prototip la teste riguroase în „Living Lab”, un spațiu unde tehnologia este validată de medici și pacienți reali înainte de a fi produsă în serie.

Senzori de 3 milioane de euro și granturi masive

Un exemplu concret de „bani făcuți din știință” se află la Institutul Național de Fizică Tehnică (IFT) din Iași. Printr-un proiect finanțat cu aproximativ 1,8 milioane de euro, cercetătorii au creat senzori magnetici atât de mici și de preciși, încât au atras imediat atenția industriei auto.

Estimările pentru anul 2026 arată că doar vânzarea acestor senzori și a suporturilor speciale pentru analize medicale (spectroscopie Raman) poate aduce Iașului încasări de 3 milioane de euro pe an. Este dovada clară că cercetarea nu este o cheltuială, ci o investiție care se amortizează rapid.

Cum ajunge robotul din laborator în fabrică?

Procesul este facilitat de oameni precum Dr. Alexandru Pleșoianu, care ocupă funcția de „broker de tehnologie”. Rolul lui este să meargă în fabrici, să vadă ce probleme au antreprenorii și să le spună: „Avem noi soluția în universitate, și mai avem și fonduri europene să o implementăm”.

Companii ieșene precum Tedrum sau Micropack Automatizări au înțeles acest avantaj. În loc să cumpere roboți scumpi din import, au accesat granturi de până la 1,5 milioane de euro pentru a dezvolta propriile celule robotizate, adaptate nevoilor locale.

Deși succesul este vizibil, drumul nu este lipsit de obstacole. Cea mai mare temere a cercetătorilor este „Valea Morții” – perioada critică în care un produs este gata, dar nu există destui bani pentru a construi o fabrică întreagă care să îl producă.

Pentru a trece de acest punct, Iașul a început să colaboreze cu rețele internaționale de investitori (Venture Capital). Obiectivul este ca până la sfârșitul anului 2026, cel puțin cinci noi fabrici de piese high-tech să fie deschise în zonele industriale limitrofe orașului, folosind exclusiv brevete ieșene.

Dan DIMA