România, rătăcită în propriul sistem economic. Mediul de afaceri își pierde încrederea, iar Iașul simte primele fisuri

* 80% dintre antreprenorii și angajații români cred că economia s-a degradat, iar 81% consideră că noile măsuri fiscale descurajează investițiile, arată un sondaj realizat de Confederația Patronală Concordia * într-un context de inflație, birocrație și impredictibilitate, și Iașul devine barometrul unei crize de încredere care depășește cifrele și ajunge în structura reală a economiei

În România anului 2025, mediul privat nu mai vorbește despre oportunități, ci despre rezistență. Conform celui mai recent sondaj al Confederației Patronale Concordia, realizat în rândul companiilor mici, mijlocii și mari, tonul dominant este pesimismul. 59% dintre participanți consideră climatul economic nefavorabil, 40% îl descriu ca suportabil, dar dificil, iar doar 1% mai are curajul să spună că trăim o perioadă favorabilă afacerilor.

Pentru următoarele 12 luni, așteptările sunt sumbre: 71% dintre respondenți se așteaptă la o deteriorare și mai accentuată, 24% anticipează o stagnare fragilă, iar doar 5% mai cred într-o redresare. În spatele acestor cifre se ascunde o realitate simplă — mediul privat nu mai are încredere în statul român, în stabilitatea regulilor și în direcția economică.

Fiscalitatea, odinioară prezentată drept „motor al echilibrului bugetar”, a devenit o povară care toacă speranțele antreprenorilor. Șapte din zece firme consideră nivelul actual de taxare prea ridicat, cu efecte directe asupra competitivității și investițiilor. În plus, 74% dintre cei chestionați spun că legislația fiscală sprijină dezvoltarea afacerilor într-o măsură minimă, iar o parte recunosc că, deși există elemente pozitive, ele sunt copleșite de birocrație și impredictibilitate.

Impactul acestor măsuri este vizibil: peste jumătate dintre firme au înregistrat creșteri semnificative ale costurilor operaționale, un sfert spun că politicile de personal și dezvoltare sunt afectate, iar restul admit că au fost nevoite să amâne sau chiar să anuleze investiții. Inflația, scăderea cererii, birocrația și lipsa forței de muncă sunt obstacolele care definesc tabloul economic actual.

40% dintre firme și-au suspendat planurile de investiții

În privința investițiilor, prudența a devenit normă. 40% dintre firmele intervievate și-au suspendat planurile de investiții, 35% se limitează la investiții minime, 16% nu intenționează să investească deloc, iar doar 9% mai au curajul să vorbească despre dezvoltare. În paralel, 82% dintre respondenți văd deficitul bugetar și datoria publică drept principalele riscuri pentru stabilitatea României.

Această criză de încredere nu se oprește la București. Ea se resimte din plin și în marile centre regionale, precum Iașul, unde ecosistemul antreprenorial trăiește la intersecția dintre oportunitățile tehnologice și limitările sistemice. Companiile din IT, servicii, producție sau comerț se confruntă cu aceleași provocări: impredictibilitate fiscală, costuri în creștere și o lipsă acută de resurse umane calificate. Într-un oraș care încearcă să se afirme ca hub de inovație, instabilitatea națională devine un obstacol în calea dezvoltării locale.

Iașul, cândva un pol de încredere și expansiune regională, riscă să devină victima colaterală a unei economii lipsite de direcție. Antreprenorii locali, obișnuiți să construiască cu răbdare, se văd nevoiți să-și amâne planurile și să-și regândească strategiile. Ceea ce ar fi trebuit să fie un an al consolidării se transformă într-un an al supraviețuirii.

Dan DIMA