Sfânta Mavra de la Ceahlău, cinstită astăzi în Moldova

Pentru credincioșii din Iași, ziua de 4 mai are anul acesta o încărcătură aparte. Calendarul ortodox o așază în centrul pomenirii pe Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău, schimonahia care a trăit la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea, într-un ținut apropiat de Muntele Ceahlău. Născută cu numele Maria, într-o familie evlavioasă de pe Valea Bistriței, ea a ales de tânără viața monahală, rugăciunea și însingurarea.

Sfânta Mavra este legată profund de spațiul Moldovei, de aceea pomenirea ei are rezonanță și la Iași, oraș aflat în inima vieții religioase moldave. Potrivit sinaxarului, tânăra Maria a intrat mai întâi în viața de obște, la Schitul lui Silvestru, unde a deprins ascultarea, smerenia și rânduiala monahală. La călugărie a primit numele Mavra, după Sfânta Muceniță Mavra, pomenită în aceeași perioadă a anului bisericesc.

După ani de nevoință în obște, Cuvioasa Mavra a cerut binecuvântare pentru viața pustnicească. S-a retras într-un loc ascuns al Muntelui Ceahlău, unde și-a făcut un bordei simplu, din lemn și pământ. Acolo, potrivit tradiției, a dus o viață aspră, cu rugăciune neîncetată, metanii, post și citirea Psaltirii. Sinaxarul consemnează că ajunsese să știe Psaltirea pe de rost și că, pentru smerenia ei, primise darul povățuirii sufletești.

Canonizarea, aprobată în 2025

Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău a fost canonizată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința din 1 iulie 2025, alături de alte femei cu viață sfântă. Proclamarea generală a canonizării a avut loc pe 6 februarie 2026, la Catedrala Patriarhală, iar data de pomenire stabilită este 4 mai.

În această zi are loc și proclamarea locală a canonizării Sfintei Mavra, la Mănăstirea Durău, în județul Neamț. Evenimentul este important pentru întreaga Moldovă, inclusiv pentru credincioșii din Iași, deoarece Ceahlăul rămâne unul dintre reperele spirituale ale regiunii. Potrivit Basilica.ro, slujba privegherii a fost programată în ajun, iar proclamarea locală are loc la finalul Sfintei Liturghii din 4 mai.

Viața pustnicească de pe Ceahlău

Povestea Sfintei Mavra este una a retragerii din lume, dar nu a ruperii de oameni. Deși trăia în singurătate, cobora la schit în duminici și la marile sărbători, pentru a participa la Sfânta Liturghie și pentru a primi Sfintele Taine. Maicile și credincioșii îi cereau sfat, iar tradiția păstrează imaginea unei pustnice blânde, cu dar de înainte-vedere și de îndrumare.

Un element care a rămas puternic în memoria credincioșilor este apropierea ei de natura Ceahlăului. Sinaxarul amintește că fiarele pădurii i se supuneau, iar atunci când era văzută pe potecile muntelui era însoțită de o căprioară. Imaginea are forța unei icoane narative: sfințenia ca împăcare a omului cu Dumnezeu, cu sine și cu lumea vie.

Sfânta Pelaghia și Sfânta Monica, pomenite în aceeași zi

Calendarul ortodox al zilei de 4 mai le amintește și pe Sfânta Muceniță Pelaghia și pe Sfânta Cuvioasă Monica. Sfânta Pelaghia este cinstită ca muceniță din Tars, mărturisitoare a credinței creștine în vreme de prigoană. Sfânta Monica este cunoscută în întreaga lume creștină ca mama Fericitului Augustin, fiind asociată cu rugăciunea stăruitoare, răbdarea și nădejdea unei mame pentru întoarcerea fiului ei la credință.

Pentru credincioșii din Iași, această zi poate fi citită ca o întâlnire între trei chipuri feminine ale sfințeniei: pustnicia, mucenicia și rugăciunea de mamă. Sfânta Mavra vorbește despre liniștea aleasă și nevoință, Sfânta Pelaghia despre curajul mărturisirii, iar Sfânta Monica despre puterea rugăciunii care nu renunță. Maura ANGHEL