Sfinții Trei Ierarhi și Trisfetitele. Zi mare de prăznuire, rânduieli și semne de vreme

* la final de ianuarie, tradiția bisericească și cea populară se întâlnesc sub același nume: Sfinții Trei Ierarhi * la Iași, ziua de 30 ianuarie 2026 este marcată de slujbe arhierești la Catedrala Mitropolitană și la Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi” * calendarul popular păstrează Trisfetitele ca prag de iarnă, cu interdicții, ritualuri și semne de vreme, înainte de capriciile Făurarului

În fiecare an, pe 30 ianuarie, creștinii ortodocși îi prăznuiesc pe Sfinții Vasile cel Mare, Ioan Gură de Aur și Grigore de Nazianz, sub numele comun de Sfinții Trei Ierarhi. Această sărbătoare în comun a fost aleasă tocmai pentru a evidenția harul dumnezeiesc, cu totul deosebit, al acestora, chiar dacă numele fiecăruia în parte mai este pomenit în cursul aceleiași luni: Sfântul Vasile cel Mare (1 ianuarie), Sfântul Grigorie Teologul (25 ianuarie) și Sfântul Ioan Gură-de-Aur (27 ianuarie).

Teologia creștină este îndatorată enorm tuturor acestor trei Sfinți ale căror scrieri sunt foarte importante pentru creștinismul răsăritean.

Slujbe importante la Iași, de Sfinții Trei Ierarhi

Ziua de vineri, 30 ianuarie, aduce prăznuirea Sfinților Trei Ierarhi. La Catedrala Mitropolitană din Iași, în ziua ocrotitorilor Facultății de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași, Sfânta Liturghie este anunțată a fi săvârșită de Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, și de Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, împreună cu un sobor de preoți și diaconi de la facultatea de teologie ieșeană. În aceeași zi, la Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași, Sfânta Liturghie este anunțată a fi săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan.

Superstițiile Trisfetitelor

Trisfetite este denumirea populară a sărbătorii celor trei mari ierarhi – Vasile, Grigore și Ioan – prăznuiți la sfârșitul lunii ianuarie. Lor le este dedicat grupul de stele din mijlocul constelației Orion, numit și Cei Trei Crai sau Craii de la Răsărit.

În calendarul popular este o sărbătoare foarte importantă, care interzice, sub amenințarea bolilor, orice activitate casnică. Bătrânele cred că dacă îi cinstesc pe cei trei sfinți le vor ajuta să toarcă mai cu spor în tot restul anului. La țară, femeile fac colivă și o împart la biserică, unde aprind și împart și lumânări întru pomenirea morților. În această zi, fetele fac vrăji pentru a li se arăta ursitul în vis. Nu lucrează și mănâncă doar pâine cu sare. În unele sate mai există credința că de Trisfetite încolțește grâul sub zăpadă, cel care a rămas neîncolțit în toamnă, și începe logodna păsărilor.

La Trisfetite începe să se schimbe vremea, să se strâmbe pârtiile și să dea în primăvară, că doar iarna mai are de stat doar o lună, în cea a Făurarului, așa cum i se mai spune lunii februarie. Dar frigul încă mai face legea, mai ales că în unii ani, februarie își mai dă arama pe față, ca să arate că este tot lună de iarnă. Așa că mai aruncă și câte un pui de ger de crapă oul corbului. Oamenii satului spun că în luna lui februarie crapă ouăle corbului, când e ger, și atunci ies puii din găoace. Și-i mai bine să iasă puii din găoace, că, dacă martie prinde ouăle de corb neplesnite, le mănâncă furnicile.

Maura ANGHEL