Șoc în orașele României – trei din cinci bătrâni se simt singuri

* un studiu realizat de Asociația „Niciodată Singur – Prietenii Vârstnicilor” arată o realitate care nu mai poate fi tratată ca „problemă de familie” * peste jumătate dintre vârstnicii din mediul urban se simt singuri, iar un sfert ajung să vorbească, într-o lună, cu cel mult o persoană * la Iași, datele publice ale Primăriei indică peste 74.000 de pensionari, un bazin uriaș de oameni pentru care izolarea devine, tot mai des, o formă de risc social

Peste jumătate dintre vârstnicii din mediul urban din România se simt singuri, arată datele unui studiu realizat de Asociația „Niciodată Singur – Prietenii Vârstnicilor”, în parteneriat cu Kantar România. Concluzia este dublată de o cifră care explică brutal cât de subțire a devenit rețeaua socială a multor seniori: un sfert dintre vârstnici vorbesc, într-o lună, cu cel mult o persoană. Organizația descrie fenomenul în termeni direcți: „Trei din cinci vârstnici din orașele României se confruntă cu singurătatea”, iar „unul din șapte” o resimte într-un grad sever. În aceeași logică, „unul din patru vorbește cu maxim o persoană pe lună”, iar o treime nu beneficiază de sprijin practic sau moral, spune Valentin Georgescu, directorul Asociației „Niciodată Singur”. La nivel național, organizația estimează că aproximativ 300.000 de vârstnici sunt singuri de sărbători, iar consecințele nu rămân la nivel emoțional: „Singurătatea duce cu siguranță la depresie” și este asociată cu degradarea sănătății fizice, avertizează Georgescu.

30% dintre cei peste 65 de ani trăiesc în sărăcie și excluziune socială

Studiul mai indică un factor care agravează izolarea: 30% dintre persoanele de peste 65 de ani trăiesc în sărăcie și excluziune socială. Pentru mulți, singurătatea nu înseamnă doar lipsa companiei, ci și lipsa resurselor – bani pentru deplasări, acces la servicii, sprijin concret în viața de zi cu zi.

În municipiul Iași, dimensiunea comunității de vârstnici este semnificativă, orașul având în jur de 75.000 de vârstnici. Datele studiului sugerează o mutație tăcută în orașe: pentru un segment mare de seniori, izolarea nu mai este o întâmplare, ci o stare prelungită. Când contactul social se reduce la „cel mult o persoană pe lună”, riscurile cresc – de la depresie la declin fizic, iar apoi la dependență și vulnerabilitate.

Dan DIMA