Stresul și anxietatea afectează performanțele școlare

Mai mult, anxietatea de performanță poate bloca elevii în momente esențiale, cum ar fi susținerea unui test sau participarea la ore, ceea ce duce la rezultate mai slabe, chiar dacă aceștia și-au pregătit temeinic materialul.

Presiunea examenelor și rolul societății

România este o țară în care examenele naționale, precum Evaluarea Națională și Bacalaureatul, sunt percepute drept momente definitorii pentru viitorul elevilor. Această percepție pune o povară enormă asupra tinerilor, determinându-i să petreacă ore întregi studiind, deseori cu prețul odihnei și al activităților recreative. Părinții și profesorii, bine intenționați, dar uneori prea insistenți, contribuie la accentuarea acestui stres, solicitând rezultate maxime.

„Mi se pare că dacă nu iau note mari, dezamăgesc pe toată lumea”, spune Andreea, elevă în clasa a XI-a. „Simt o presiune uriașă să intru la o facultate bună, iar asta înseamnă că trebuie să fiu mereu la nivel maxim”.

Din fericire, școlile au posibilitatea de a combate aceste efecte prin adoptarea unor metode de sprijin pentru elevi. Consilierea psihologică accesibilă este una dintre soluții. Multe școli au psihologi, dar sunt adesea supraîncărcați sau puțin implicați. Crearea unor sesiuni regulate de consiliere ar putea ajuta elevii să gestioneze mai bine anxietatea. Tehnici de relaxare și mindfulness sunt o altă sugestia. Unele școli introduc exerciții de respirație, meditație sau yoga, care s-au dovedit eficiente în reducerea stresului. Flexibilitatea în evaluare poate fi o altă soluție. Modalitățile alternative de evaluare, cum ar fi proiectele și testele mai frecvente dar mai puțin presante, ar putea reduce anxietatea de performanță. Orele dedicate dezvoltării emoționale sunt foarte importante. Incluzându-le în programa școlară, elevii pot învăța tehnici de gestionare a emoțiilor și de reducere a stresului.

Performanțele școlare nu ar trebui să fie obținute cu prețul sănătății mintale. Un sistem educațional care sprijină elevii în loc să-i suprasolicite poate contribui la formarea unor adulți echilibrați, pregătiți pentru viață, nu doar pentru examene. Este nevoie de o schimbare de mentalitate în întreaga societate pentru ca școala să fie un mediu de creștere, nu doar de testare.

Copiii cu minți devastate

Stresul cronic poate avea efecte devastatoare asupra sănătății mintale și fizice. Simptomele variază de la insomnie, dureri de cap și epuizare, până la probleme mai grave precum depresia și anxietatea severă.

Andrei, elev în clasa a XII-a, se trezește în fiecare dimineață cu un nod în stomac. Urmează un nou test la matematică, iar gândul la nota pe care o va lua îi dă insomnii de săptămâni întegi. „Dacă nu iau peste 9, îmi scade media. Dacă îmi scade media, pierd bursa. Dacă pierd bursa, dezamăgesc pe toată lumea”, spune el, descriind un ciclu de stres care i-a devenit deja obișnuință.

Andrei nu este un caz izolat. Tot mai mulți elevi din școlile din România resimt presiunea performanței ca pe o povară tot mai greu de dus. Examenul de Evaluare Națională, Bacalaureatul, olimpiadele și așteptările mari din partea părinților și profesorilor contribuie la un fenomen tot mai răspândit: anxietatea de performanță.

Sursele stresului: Notele, competiția și așteptările uriașe

Studiile arată că stresul constant poate afecta serios capacitatea de concentrare, memoria și chiar imunitatea copiilor. Simona, o elevă de clasa a VIII-a, povestește că, din cauza temerilor legate de examenul de Evaluare Națională, a ajuns să aibă atacuri de panică. „Simțeam că nu mai pot respira, că am inima în gât. Eram încărcată de frică. Părinții îmi spuneau să nu mai exagerez, dar pentru mine nu era o exagerare”, spune ea.

„Când creierul este expus frecvent la stres, corpul intră într-o stare de alertă continuă. Elevii pot avea dureri de cap, insomnie, probleme digestive sau chiar simptome depresive”, spune medicul psiholog Ana-Maria Dumitrescu.

De unde vine această presiune? Una dintre sursele principale este sistemul educațional bazat pe rezultate, în care notele sunt adesea percepute ca unicul indicator al valorii unui elev. „De mici, copiii aud că trebuie să fie cei mai buni, că doar așa vor reuși. Dar nimeni nu le spune că e firesc să greșească, că e normal să aibă momente dificile”, spune profesorul de limba română Alexandru Voicu.

Un alt factor este comparația cu ceilalți. Elevii sunt adesea puși în competiție unii cu alții, iar pentru cei mai sensibili, orice eșec se transformă într-o dramă personală. „Mi s-a spus că nu sunt destul de bun pentru olimpiadă, iar asta m-a făcut să încep să cred că poate nu sunt bun de nimic”, spune Robert, un elev de clasa a VII-a.

Psihologii educaționali recomandă o schimbare de perspectivă atât în rândul profesorilor, cât și al părinților. Elevii au nevoie de un mediu care să îi sprijine emoțional, nu doar să le ceară rezultate.

Nu doar notele definesc inteligența sau viitorul unui copil. Elevii ar trebui să fie învățați să aprecieze învățarea ca proces, nu doar ca rezultat final.

Stresul și anxietatea pot avea efecte devastatoare asupra performanțelor școlare și a stării generale de bine a elevilor. Fără sprijin emoțional, copiii ajung să perceapă școala ca pe un loc al temerilor, nu al cunoașterii. Poate că este timpul să privim educația nu doar prin prisma notelor, ci și a echilibrului psihic al celor care o trăiesc zi de zi: elevii.

Maura ANGHEL