Pe 7 ianuarie, creștinii ortodocși prăznuiesc Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, cel chemat de Dumnezeu să pregătească calea pentru Mântuitorul Iisus Hristos. Sărbătoarea vine imediat după Bobotează (6 ianuarie) și, în tradiția românească, marchează închiderea ciclului principal al sărbătorilor de iarnă. Pentru multe familii, ziua are și o componentă laică, fiind legată de urări, obiceiuri de bine și onomastici.

Ce semnificație are pentru creștini ziua de 7 ianuarie

Soborul Sfântului Ioan Botezătorul este una dintre marile sărbători creștine dedicate profetului considerat puntea dintre Vechiul și Noul Testament. Ziua subliniază rolul său unic în istoria mântuirii: Ioan este Înaintemergătorul care L-a botezat pe Iisus în râul Iordan, un eveniment fundamental în tradiția creștină, asociat și cu arătarea Sfintei Treimi, potrivit basilica.ro.

Preotul Gabriel Cazacu spune că sărbătoarea este un omagiu adus jertfei Sfântului Ioan Botezătorul și recunoștinței Bisericii pentru misiunea sa. În același timp, amintește că Sfântul Ioan este cinstit de mai multe ori de-a lungul anului, iar soborul de pe 7 ianuarie are o rânduială aparte.

Cine a fost Sfântul Ioan Botezătorul

În Biserica Ortodoxă, Sfântul Ioan Botezătorul este cunoscut ca Proroc, Înaintemergător și Botezător al Domnului Iisus Hristos. Ultimul mare proroc al Vechiului Testament a dus o viață ascetică în pustiu, a predicat pocăința și a botezat pe cei care căutau o viață nouă în Duhul lui Dumnezeu. El L-a botezat pe Iisus în Iordan, moment care rămâne central în narațiunea creștină despre începutul propovăduirii publice a lui Hristos, potrivit basilica.ro.

Aceeași sursă menționează că Ioan a trăit aspru, purtând haine din păr de cămilă și hrănindu-se cu miere și lăcuste, ca simbol al ascezei și al dăruirii totale. După împlinirea misiunii, a fost martirizat prin decapitare la porunca lui Irod, pentru că l-a mustrat pentru păcatul său.

Înger pământesc și om ceresc

Într-un text publicat de Episcopul Slatinei și Romanaților, PS Sebastian, Sfântul Ioan este numit „înger” în Evanghelie, iar acatistul îl prezintă ca „înger pământesc și om ceresc”, prin viața pe care a dus-o în pustie. Ierarhul subliniază că, ieșind la propovăduire, Ioan a vorbit fără să țină cont de funcții și ranguri, cu un cuvânt direct, menit să trezească sufletele și să-i adune pe oameni pentru Împărăția ce avea să vină, potrivit „Cuvântului ierarhului” de pe site-ul episcopiei.

În același context, PS Sebastian afirmă că Sfântul Ioan Botezătorul rămâne un model pentru credincioși, prin asceză, viață curată, devotament, curaj și verticalitate, iar pentru femei oferă ca reper Maica Domnului.

De câte ori pe an este prăznuit Sfântul Ioan

Biserica Ortodoxă i-a închinat Sfântului Ioan Botezătorul șase sărbători: Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, pe 7 ianuarie; prima și a doua aflare a capului, pe 24 februarie; a treia aflare a capului, pe 25 mai; Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, pe 24 iunie; Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, pe 29 august; și Zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul, pe 23 septembrie.

Dintre acestea, trei sunt cele mai cunoscute credincioșilor. Pe 7 ianuarie, Soborul este sărbătorit în dimineața de după Botezul Domnului, ca pomenire a celui care a avut rol direct în botezul lui Iisus Hristos și a mărturisit despre El, potrivit basilica.ro. Pe 24 iunie este cinstită Nașterea Sfântului Ioan, descrisă ca un eveniment vestit de îngerul Gavriil părinților săi, Zaharia și Elisabeta, iar în tradiția populară data coincide cu Sânzienele, cu obiceiuri agricole și ritualuri de spor. Pe 29 august, Tăierea capului amintește martiriul Sfântului Ioan, zi care are și rânduială de post și rugăciune și este privită ca un apel la pocăință și curaj duhovnicesc, potrivit basilica.ro.

Tradiții de Sfântul Ioan Botezătorul

De Sfântul Ioan, românii au păstrat numeroase obiceiuri, unele practicate și astăzi. Unul dintre cele mai răspândite este „Udatul” sau „Stropitul cu agheasmă”, când credincioșii folosesc apă sfințită pentru a se stropi reciproc, ca simbol al purificării și al binecuvântării pentru întregul an. În mai multe zone există și „Udatul Ionilor”, un obicei prin care cei care poartă nume precum Ion, Ioan sau Ioana sunt stropiți, în semn de noroc, sănătate și spor.

În Maramureș este amintit „Vergelul”, un ospăț comun la care participă fetele și feciorii, cu joc și hore, ca semn de încheiere a sărbătorilor de iarnă. În Bucovina se întâlnea obiceiul împodobirii porților celor care poartă numele de Ion, Ioan sau Ioana cu brazi decorați, ca semn de sărbătoare. În Oltenia, în satele din sudul județului Olt, se practica „Păzitul Fântânilor”, un obicei legat de grija ca apa să nu fie „spurcată”, devenit adesea un prilej de adunare și petrecere pentru flăcăii satului.

În multe comunități, ziua rămâne prilej de mese mari și petreceri pentru sărbătoriți, fiind văzută ca ultima mare petrecere din șirul sărbătorilor de iarnă. În tradiția populară circulă și credința că munca în gospodărie, într-o zi de mare sărbătoare, ar aduce greutăți în anul abia început. Această credință ține de registrul obiceiurilor locale și poate varia de la o zonă la alta.