Triburi digitale și totemuri virtuale. Cum se nasc ierarhiile sociale ale elevilor din Iași pe Instagram și TikTok

În multe licee din Iași, prestigiu nu mai înseamnă carnetul de note sau performanța la olimpiadă. Adevărata validare se măsoară în vizualizări, engagement și prezență în feed. Rețelele sociale au remodelat nu doar modul în care adolescenții comunică, ci și felul în care se poziționează în ierarhia informală a grupului. Specialiștii vorbesc despre o sociologie digitală în mișcare, despre o lume în care triburile se coagulează în jurul unor „influenceri locali”, iar totemurile nu mai sunt trofee de sport, ci filtre, reels și coduri vestimentare de viralizare.

De la „bula Instagram” la cultul TikTok

În licee există un peisaj digital în care platformele funcționează ca teritorii distincte, cu reguli, limbaje și ierarhii proprii. Instagramul este văzut ca o „bulă” aspirațională, curată, filtrată – un soi de vitrină a unei versiuni ideale de sine. Aici, prestigiul se obține prin estetică, apartenență la trendurile fashion și coerență vizuală. Nu este suficient să fii „drăguț”, trebuie să știi să arăți că ești cineva. TikTok-ul, în schimb, este scena pe care se joacă spectacolul autenticității exagerate. Glume, provocări, mimetism de trenduri, dar și un soi de sinceritate brutală. Aici, vizibilitatea este mai volatilă, dar mai accesibilă – iar algoritmul poate transforma peste noapte un elev oarecare într-o mică celebritate locală. „A fost un moment ciudat când o colegă a început să primească mesaje de la băieți de la alt liceu, doar pentru că a apărut într-un clip viral de 30 de secunde. Dintr-odată, era cool, deși până atunci era invizibilă”, povestește o elevă de la un colegiu din Iași.

Triburile: între hype, hate și haștaguri

În licee se formează triburi digitale: grupuri fluide, unite nu de relații fizice, ci de afinități algoritmice. Există „esteticele” – elevele care își curatoriază feed-ul cu rigoare artistică. „Fanii K-pop” – un grup compact, extrem de activ în comentarii. „Skaterii virtuali” – puștii care mixează look-ul rebel cu videoclipuri de trick-uri. Și mai nou, „antiflourish” – cei care refuză stilul glossy și promovează haosul vizual ca formă de protest. Fiecare trib are totemurile sale digitale: conturi-model, stiluri de editare, tipuri de caption. Ierarhiile se creează rapid și se schimbă în funcție de ce prinde. Prestigiul digital nu este fix; e negociabil și, mai ales, temporar. Poți fi „on top” azi și „cringe” mâine.

Like-uri cu greutate socială

În offline, impactul este real. Numărul de urmăritori poate influența statutul în clasă, accesul la anumite grupuri de prieteni sau chiar relațiile de tip „popularii vs. restul”. Un simplu follow din partea unui „TikToker cunoscut în Iași” poate ridica instant cota de imagine a unui elev. La polul opus, un unfollow public sau un comentariu ironic pot însemna excluderea simbolică dintr-o comunitate digitală.

Profesorii, în mare parte, privesc de pe margine acest fenomen, fără instrumentele necesare de înțelegere. Unii încearcă să se apropie – fără prea mult succes – folosind expresii ca „fă și tu un TikTok educativ”, alții ignoră complet realitatea digitală a elevilor, crezând că e doar o fază. Nu e.

TikTok, algoritm și identitate

În spatele fiecărei postări stă o miză: să fii văzut, recunoscut, apreciat. Adolescenții dezvoltă instinctiv cunoștințe de marketing personal, editare video, storytelling vizual. Ceea ce la suprafață pare distracție, ascunde o presiune constantă: să rămâi relevant. Algoritmul devine un soi de zeu instabil – când te ridică, când te ignoră complet.

Sociologii vorbesc despre o „gamificare” a existenței sociale – unde fiecare gest, fiecare poză, fiecare story e parte dintr-o strategie inconștientă de poziționare într-un ecosistem digital.

Pentru elevii din Iași, rețelele sociale nu mai sunt doar extensii ale realității, ci structuri paralele în care se învață, se trăiește și se luptă pentru prestigiu. E timpul ca adulții – profesori, părinți, decidenți – să recunoască aceste spații drept arene serioase de formare identitară și socială.

Să înțelegi cum funcționează triburile digitale și totemurile virtuale nu mai este un moft. Este o condiție minimă pentru a vorbi aceeași limbă cu o generație crescută în cultul TikTok și sub umbrela Instagramului curat.

Clara DIMA