Tsunami forestier. Peste 5.700 de firme fac afaceri cu lemnul din pădurile Moldovei!

* județul Iași, deși nu este cel mai mare din regiune, s-a aflat în centrul atenției, cu 131.741 de avize de însoțire a materialului lemnos emise într-un singur an * cifrele arată că în timp ce statul încearcă să controleze piața, ramificațiile ilegale ale tăierilor continuă să amenințe resursa forestieră

În 2025, pădurile din nord-estul României au fost martorele unui adevărat tsunami forestier.

Dincolo de cifrele oficiale se ascunde însă partea întunecată a domeniului forestier. În 2025, la Garda Forestieră Suceava (care acționează pe raza județelor Iași, Bacău, Neamț, Botoșani și Suceava) s-au înregistrat 71 de sesizări penale pentru tăieri fără drept, 4 dosare privind folosirea ilegală a ciocanului silvic, precum și 21 de infracțiuni informatice, falsuri și transporturi ilegale de peste 10 mc. Volumul lemnului tăiat ilegal a depășit 793 metri cubi, iar prejudiciul estimat se ridică la peste 505.000 de lei.

Cifrele arată că în timp ce statul încearcă să controleze piața, ramificațiile ilegale ale tăierilor continuă să amenințe resursa forestieră.

Controalele s-au desfășurat în forță: 230 acțiuni la depozite și instalații de debitat, cu 296 contravenții constatate și amenzi de 957.000 lei, plus 1.433 mc de lemn confiscat fizic și alte 3.012 mc confiscate valoric.

Pe drumurile județului, controalele Gărzii Forestiere au vizat 169 transporturi, s-au aplicat 57 de sancțiuni și s-au confiscat 686 mc de lemn. Județul Iași, cu cele peste 131.000 de avize emise, a simțit presiunea acestor verificări, care au marcat întreaga piață locală.

Un episod deosebit de spectaculos a fost generat de viiturile din iulie 2025, care au antrenat 13.765 mc de lemn în zonele Broșteni și Slatina din județul Suceava și la lacul de acumulare Poiana Teiului din Neamț. Pentru a fi valorificat legal, întreg volumul a fost introdus în SUMAL 2, demonstrând cât de complexă și dinamică este gestionarea lemnului în regiune, cu efecte care se resimt și în Iași.

Un buget prea mic pentru un „război” atât de mare!

Bugetul Gărzii Forestiere Suceava pentru 2025 a fost de 51 milioane de lei, cea mai mare parte – peste 38 milioane lei – alocată subvențiilor și compensațiilor pentru proprietarii de păduri. Județul Iași, cu terenuri fragmentate și succesiuni complicate, depinde în mod direct de aceste fonduri pentru a asigura administrarea corectă a pădurilor și regenerarea acestora.

Regenerarea și împăduririle au fost la rândul lor spectaculoase: 38 proiecte PNRR pentru împăduriri, acoperind 934 ha, alte 2 proiecte de reîmpădurire – 68 ha, și 10 proiecte PNDR pentru noi suprafețe împădurite – 161 ha. În plus, s-a realizat un proiect de reconstrucție ecologică pe 40 ha, semn că eforturile pentru protejarea mediului nu au lipsit, chiar și în contextul unui volum mare de activitate comercială și a presiunii economice.

Garda Forestieră Suceava recunoaște că rămân neacoperite servicii silvice pentru terenuri fără proprietari identificați, controale neefectuate la toate fondurile cinegetice și verificări incomplete la furnizorii de biomasă.

Lipsa cadastrului forestier și a colaborării eficiente cu autoritățile locale complică suplimentar gestionarea pădurilor. În Iași, unde multe suprafețe de fond forestier nu au administrare clară, aceste deficiențe pot transforma pădurile în terenuri sensibile pentru ilegalități.

Pentru 2026, Garda Forestieră Suceava și-a propus verificări exhaustive asupra tuturor terenurilor aduse în compensare, împăduriri rapide în maximum două sezoane de vegetație și înscrierea acestora în amenajamentele silvice.

Pentru operatorii din Iași, aceasta înseamnă controale mai stricte, iar pentru proprietari și piață – o reeșalonare a fluxurilor economice și comerciale, cu impact direct asupra fiecărui metru cub de lemn.

În final, cifrele și controalele arată un lucru clar: județul Iași nu este doar un teritoriu traversat de sute de transporturi de lemn, ci un punct fierbinte al industriei forestiere din nord-est, unde milioane de lei și zeci de mii de metri cubi de lemn sunt sub lupa autorităților, iar fiecare decizie poate însemna diferența dintre legal și ilegal, între profit și prejudiciu. Daniel BACIU