UE ne-a trimis 102 milioane de euro pentru a aduce tinerii NEET pe piața muncii

* la Iași, din cei 9.627 de șomeri înregistrați la începutul acestui an, 1.300 sunt tineri sub 30 de ani, iar 817 nu au împlinit încă 25 de ani * la prima vedere, județul pare să stea mai bine decât multe alte zone ale țării, însă realitatea din teren contrazice liniștea statisticilor * specialiștii vorbesc despre un fenomen mult mai profund: tineri dispăruți din evidențe, plecați în străinătate, prinși în economia gri sau retrași complet din încercarea de a-și găsi un drum profesional

În timp ce marile dezbateri politice se consumă la București, iar strategiile europene sunt redactate în limbaj tehnic la Bruxelles, în județele Regiunii de Nord-Est - inclusiv la Iași - se desfășoară, aproape în tăcere, una dintre cele mai importante bătălii sociale ale următorului deceniu: salvarea unei generații de tineri care riscă să rămână definitiv în afara pieței muncii. Vorbim despre tinerii NEET, acei tineri care nu sunt nici angajați, nici înscriși la școală, nici implicați într-un program de formare profesională - o categorie invizibilă statistic, dar extrem de prezentă în realitatea comunităților locale.

Peste 100 de milioane de euro din fonduri europene au fost mobilizate prin Programul Educație și Ocupare 2021–2027 pentru a schimba această realitate. Oficial, suma exactă depășește 102 milioane de euro. Neoficial, miza este mult mai mare: viitorul economic al regiunilor din estul țării, unde plecarea tinerilor și lipsa oportunităților au devenit aproape o normalitate.

La Iași, cifrele spun o poveste aparent liniștitoare. Statisticile arată că, din cei 9.627 de șomeri înregistrați la începutul acestui an, 1.300 sunt tineri sub 30 de ani, iar 817 nu au împlinit încă 25 de ani. La prima vedere, județul pare să stea mai bine decât multe alte zone ale țării. Însă realitatea din teren contrazice liniștea statisticilor. Specialiștii vorbesc despre un fenomen mult mai profund: tineri dispăruți din evidențe, plecați în străinătate, prinși în economia gri sau retrași complet din încercarea de a-și găsi un drum profesional.

Cifrele sunt, totuși, suficient de mari pentru a ridica semne de alarmă într-un județ considerat motor economic regional. Iașul atrage forță de muncă din întreaga Moldovă, dezvoltă industrii noi, găzduiește universități puternice și companii IT în expansiune. Și totuși, paradoxul persistă: în timp ce angajatorii caută oameni, sute de tineri rămân blocați între lipsa experienței, educația nepotrivită și absența unei orientări profesionale reale.

Privind spre regiune, imaginea devine și mai dramatică. Suceava conduce detașat clasamentul tinerilor șomeri, cu 2.427 de persoane sub 30 de ani din totalul de 13.105 șomeri înregistrați. Dintre aceștia, 1.560 au sub 25 de ani — o cifră care plasează județul pe locul al doilea la nivel național, imediat după Dolj. Acolo, aproape două mii de tineri foarte tineri se află deja în afara pieței muncii, înainte ca viața profesională să fi început cu adevărat.

La nivelul întregii țări, tabloul devine aproape șocant: din cei 263.714 șomeri înregistrați oficial, peste 42.900 au sub 30 de ani, iar 27.147 sunt sub 25 de ani. Practic, zeci de mii de destine se află într-un punct critic, într-o perioadă a vieții în care ar trebui să construiască cariere, nu să aștepte oportunități care nu mai vin.

În sate din jurul Iașului, această realitate nu mai este o statistică, ci o stare de fapt. Tineri care termină liceul fără o calificare reală. Absolvenți de facultate care acceptă munci ocazionale. Familii întregi care privesc plecarea în străinătate ca pe singura strategie de supraviețuire. În multe comunități, viitorul nu mai este planificat — este abandonat.

Exact aici ar trebui să intervină programul european: rețele locale de sprijin, consiliere individuală, mentorat, formare digitală, legături directe cu angajatorii. Nu simple cursuri bifate pe hârtie, ci intervenții capabile să reconstruiască încrederea unor tineri care au încetat să mai creadă că sistemul funcționează pentru ei.

Dar nimeni nu garantează că acești bani vor ajunge acolo unde este nevoie cu adevărat.

Experiența ultimilor ani a arătat că fondurile europene pot produce transformări spectaculoase — dar și dezamăgiri uriașe atunci când se pierd în birocrație, proiecte formale și rapoarte fără impact real. Pentru Moldova, riscul este dublu: fiecare an pierdut înseamnă încă o generație care pleacă.

Pentru Iași, momentul este decisiv. Orașul se află la granița dintre două lumi: una modernă, conectată la economia europeană, și alta rurală, vulnerabilă, unde șansele rămân limitate. Dacă aceste investiții vor reuși să construiască puntea dintre ele, regiunea ar putea intra într-o nouă etapă de dezvoltare. Dacă nu, diferențele se vor adânci, iar exodul tinerilor va continua.

Daniel BACIU