* noua metodologie națională folosește trei exemple aplicate: un bloc de locuințe din Iași, o clădire administrativă din Târgu-Mureș și un bloc din București * primul exemplu este imobilul ieșean, construit în 1986

România schimbă din 11 octombrie modul în care calculează riscul seismic, iar Iașul apare chiar în primul exemplu aplicat al noii metodologii. Pentru clădirea de 1.400 mp, statul estimează o valoare de înlocuire de 2,24 milioane de euro și pierderi care pot ajunge la aproximativ 760.000 de euro într-un scenariu seismic sever.

Iașul deschide seria exemplelor naționale

Metodologia arată cum trebuie evaluate vulnerabilitatea clădirilor, probabilitatea avarierii și pierderile economice produse de un cutremur. În Anexa C, primul exemplu, C.1, este dedicat unei „clădiri de locuit multi-familiale amplasate în municipiul Iași”. Imobilul este construit în 1986, are structură în cadre de beton armat, regim S+P+4E și o suprafață desfășurată de 1.400 mp.

Iașul nu este singurul oraș ales pentru exemple. Capitolul C.2 analizează o clădire administrativă și de birouri din Târgu-Mureș, iar C.3 un bloc de locuințe din București. Sunt, așadar, trei situații diferite prin care metodologia arată cum se transformă hazardul seismic în probabilități de avariere și, în final, în pierderi financiare. Pentru blocul din Iași este folosită o valoare de înlocuire de 1.600 de euro/mp. La cei 1.400 mp ai clădirii, rezultă o valoare totală de 2,24 milioane de euro. În cele trei scenarii analizate, pierderea estimată este de aproximativ 318.000 de euro, apoi de peste 511.000 de euro, iar în scenariul cel mai sever ajunge la circa 760.000 de euro. Metodologia atribuie și procente concrete fiecărui nivel de avariere: 5% din valoarea clădirii pentru avarii ușoare, 15% pentru avarii moderate, 60% pentru avarii extinse și 100% în cazul pierderii complete. Pentru exemplul ieșean, asta ar însemna aproximativ 112.000 de euro în cazul avariilor ușoare, 336.000 de euro pentru cele moderate, aproximativ 1,34 milioane de euro pentru avarii extinse și întreaga valoare de 2,24 milioane de euro în cazul distrugerii complete.

Iașul are peste 400 de blocuri în pericol de prăbușire

Exemplul ales de stat nu vine dintr-un oraș lipsit de probleme seismice. În evidența publicată de Primăria Municipiului Iași apar peste 400 de poziții, aproximativ 405 înregistrări, referitoare la imobile expertizate sau încadrate, în diferite perioade, în categorii și clase de risc seismic.

Lista cuprinde clădiri din numeroase zone ale orașului, inclusiv blocuri ridicate în anii ’60, ’70 și ’80. Unele expertize sunt vechi, iar clasificările folosite nu sunt întotdeauna cele actuale: în documente apar atât vechile categorii de urgență U1, U2 și U3, cât și clasele de risc seismic utilizate ulterior.

Noua metodologie schimbă perspectiva. Riscul nu mai este exprimat doar printr-o literă sau o clasă, ci poate fi tradus în bani. Pentru blocul folosit drept exemplu la Iași, statul calculează pierderi de la 318.000 de euro până la aproximativ 760.000 de euro, în funcție de intensitatea scenariului seismic.

În paralel cu lista Primăriei există și o evidență separată a ISU, care conține și alte înregistrări și nu se suprapune în totalitate cu baza municipalității. Cele două documente arată încă o problemă pentru proprietari și cumpărători: informația despre vulnerabilitatea seismică a unui bloc nu este concentrată, deocamdată, într-o singură bază publică, unică și actualizată.

Noua metodologie aduce, așadar, formule mult mai precise pentru calcularea riscului. Pentru Iași rămâne însă o provocare elementară: ca un proprietar sau un cumpărător să poată afla rapid și fără ambiguități care este situația seismică a clădirii în care locuiește sau în care urmează să investească.

Dan DIMA