Un cutremur major ar afecta 48.000 de locuinţe din Iași!

* la Iași există cinci zone expuse unor eventuale efecte seismice * prima este zona centrală a orașului, a doua este cuprinsă între Podu Roş şi Podul de Piatră, a treia zonă cu risc ridicat este cea cuprinsă între Gara Nicolina, Bd. Primăverii, Splai Bahlui şi campusul universitar Tudor Vladimirescu, iar ultimele două sunt, de fapt cartierele vechi ale Iaşului, Tătăraşi, respectiv Copou * numărul locuinţelor afectate în cazul unui cutremur major (de cel puțin 7 grade pe scara Richter) se ridică la 242.032 unități locative, dintre care 48.406 sunt locuinţe vulnerabile, iar 193.626 locuinţe puţin vulnerabile

În ultima perioadă s-au intensificat zvonurile, dar și intervențiile publice ale specialiștilor vizavi de producerea unui cutremur de mare intensitate în țara noastră.

Seismul ar urma să se producă în zona Vrancei, recunoscută pentru miile de cutremure înregistrate anual, de mică și medie intensitate, însă unda seismică ar afecta, în noul scenariu prevăzut de specialiști, câteva mari orașe din țară, inclusiv Iașul.

Potrivit istoricului seismografic din România, Iaşul face parte, alături de Bucureşti, Ploieşti, Buzău şi Focşani, pe lista celor mai periculoase zone pentru locuitori. De altfel, din punct de vedere seismic, municipiul Iaşi

se află în zona de influenţă a cutremurelor de „tip moldavic” cu epicentrul în zona Vrancea, iar o eventuală mişcare seismică poate fi însoţită de apariţia unor fluidizări, tasări şi surpări ale terenului.

Pornind de la aceste constatări, municipiul Iași prezintă un grad ridicat de risc în caz de cutremur, urmare a vulnerabilităţii unor clădiri. În linii mari, vulnerabilitatea imobilelor din oraş este determinată de vechimea lor, la care se adaugă alte elemente.

În primul rând, cutremurele de intensitate ridicată (din anii 1940 și 1977) sau intensitate medie (anii 1986 și 1990) au acționat asupra clădirilor Iașului, materialele folosite la ridicarea acestora s-au uzat odată cu trecerea timpului, iar proprietarii le-au întreținut și exploatat în mod necorespunzător. De menționat şi faptul că majoritatea clădirilor din municipiul Iași au fost construite înainte de anul 1977, când nu existau norme de protecţie antiseismică.

„Va veni un seism puternic în România. Întrebarea este când va veni” - ministrul Dezvoltării, Cseke Attila

Zile trecute, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a transmis public faptul că românii ar trebui să fie pregătiți pentru situația în care țara noastră va fi lovită de un cutremur puternic. „Întrebarea pe riscul seismic – și nu vreau nici să creez panică, nici alte tipuri de reacții – nu este dacă va veni. Va veni un seism puternic în România. Întrebarea este când va veni”, a spus ministrul Dezvoltării.

Cseke Attila susține că, „din punct de vedere al fondului construit, nu suntem foarte bine”. „Sigur, noi nu avem o evaluare încă finală, pentru că noi în 2022 am creat un nou cadru legislativ, o nouă lege pe riscul seismic, care a schimbat filosofia de abordare a statului, vă dau un simplu exemplu, și nu a fost ușor. Este o totală schimbare de abordare a statului față de această problematică. În ce constă? Investim în viața oamenilor, în primul rând. Clădirea și pereții din clădire nu sunt decât mijlocul prin care vreau să-l ocrotesc pe cetățean. Drept urmare, noi avem finanțare de la bugetul de stat, 100% nerambursabil, inclusiv în consolidări de risc seismic de blocuri de locuințe cu proprietate exclusiv privată. Adică nu cerem banii înapoi de la cetățeanul proprietar... Statul investește în siguranța lui prin clădirea care este proprietatea lui”, a transmis  ministrul.

Conform hărții seismice prezentate luna trecută de autorități, toate unitățile administrativ-teritoriale din județul Iași sunt eligibile în programele de consolidare de risc seismic ale Ministerului Dezvoltării.

5 din cele 98 UAT-uri ale Iașului (Dagâța, Tansa, Țibănești, Ipatele, Drăgușeni) sunt vizate de un risc seismic mai ridicat, iar altele 10 (orașul Hârlău și comunele Deleni, Plugari, Șipote, Andrieșeni, Bivolari, Vlădeni, Roșcani, Trifești, Probota) se află într-o anumită siguranță. Restul de 83 UAT-uri prezintă un grad de accelerație a terenului de 0,25, considerat riscant.

Pe de altă parte, Leonard Olaru, cercetător și creator de școală științifică în domeniul palinologiei și al palinostratigrafiei la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, demontează mitul iminenței unui cutremur devastator în țara noastră! „Atenție! Cutremurele nu se pot prevedea. Sunt fenomene naturale și cu toată tehnologia de astăzi ele nu se pot prevedea decât cu câteva minute înainte. Nu mai luați în seamă prostiile unora.Mai era un specialist - pe deasupra și director al unui institut care prevedea cutremurele (nu vreau sa-i dau numele)... Nu, nu vă temeți! Cutremurul mai mare poate fi (zilic se produc zeci de cutremure mici în România), dar nimeni nu-l poate prevedea. Cu cât sunt mai multe cutremure mici (imperceptibile pentru oameni), cu atât este mai bine, deoarece se descarcă tensiunea dintre plăcile tectonice și iminența unui cutremur mare nu poate fi posibilă”, a menționat profesorul Leonard Olaru.

ISU Iași a întocmit mai multe liste de blocuri cu risc seismic, de-a lungul timpului, catalogate în trei clase de risc seimic: grad ridicat de prăbuşire (I, „bulinele roşii”), probabilitate redusă de prăbuşire dar poate fi afectată structura (II) şi degradări structurale fără a fi afectată semnificativ rezistenţa (III).  Astfel, conform listelor, 63 de clădiri din municipiul Iași au fost clasate cu risc ridicat de prăbușire, 69 cu clasa a II-a de risc, iar 67 de blocuri cu grad III de risc.

Pe de altă parte, conform „Planului de protecţie şi intervenţie în caz de seisme şi alunecări de teren”, întocmit în cadrul Primăriei Iaşi, există cinci zone expuse unor eventuale efecte seismice. Prima ar fi zona centrală a municipiului Iaşi, delimitată de (Bd. Independenţei, Elena Doamna, A. Panu, Sf. Lazăr, Palat, Splai Bahlui mal stâng, Silvestru şi strada Gării). A doua zonă cu probleme este cea cuprinsă între Podu Roş şi Podul de Piatră (Bd. D. Cantemir, Bd. N. Iorga, Şos.Naţională şi Aleea Decebal). O a treia zonă cu risc ridicat este cea cuprinsă între Gara Nicolina, Bd. Primăverii, Splai Bahlui şi campusul universitar Tudor Vladimirescu, iar ultimele două sunt, de fapt cartierele vechi ale Iaşului, Tătăraşi (zona delimitată de Str. V. Lupu şi Str. Ciurchi), respectiv  Copou (zona delimitată de Str. M. Constăchescu, Bd. Carol, Str. Codrescu).

Numărul locuinţelor afectate în cazul unui cutremur major (de cel puțin 7 grade pe scara Richter) se ridică la 242.032 unități locative, dintre care 48.406 sunt locuinţe vulnerabile, iar 193.626 locuinţe puţin vulnerabile.

Din prima categorie, 12.101-16.942 de locuinţe ar suferi avarii de 25-35%, în vreme ce 4.841 de locuinţe ar suferi distrugeri parţiale, iar alte 1.452 distrugeri totale.

Municipalitate susține că în cazul producerii unui cutremur de pământ intermediar (magnitudinea maximă aşteptată a acestuia este de 7,5 grade Richter), direcţia principală de propagare a mişcării seismice ar fi  Nord-Est – Sud-Vest.

Daniel BACIU