Un pas înainte pentru incluziunea reală. Părinții facilitatori ai copiilor cu nevoi speciale pot fi plătiți din fonduri europene

Într-un moment de cotitură pentru educația incluzivă din România, un nou program finanțat din fonduri europene deschide uși și aduce speranță pentru familiile copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES). Pentru prima dată, părinții care își asumă rolul de facilitatori (sau „shadow”) pentru copiii lor vor putea fi plătiți, grație apelului „Incluziunea copiilor și tinerilor cu cerințe educaționale speciale”, care alocă un buget generos de 24 de milioane de euro. Această inițiativă revoluționară își propune să transforme profund peisajul educațional, asigurând un sprijin mai consistent pentru copiii și tinerii cu nevoi speciale și familiile lor.

Vila D+P+E+M, Copou - IRO, 400 mp, formata din 5 apartamente cu 2,3,4 cam, constructie 2000. Tel: 0740563123

Facilitatorul: un pilon al educației incluzive

Facilitatorul școlar este acea „persoană din umbră” fără de care mulți copii cu CES nu ar putea face față cerințelor școlare. De la sprijin în timpul orelor, la ajutor în pauze și activități extrașcolare, acest rol este vital pentru integrarea copiilor cu dizabilități sau deficiențe în colectivul școlar. El are rolul de a sprijini elevul în toate aspectele vieții școlare: de la supraveghere și îngrijire în timpul orelor, până la facilitarea participării la activități educaționale și extrașcolare. „Sunt mâinile și picioarele copilului atunci când este nevoie, dar și scutul care îl protejează de discriminare. Nu este doar un job, este un angajament pe viață”, explică Ana, mama unui copil cu autism care și-a asumat acest rol de trei ani. Conform Ordinului nr. 1985/1305/5805 din 2016, facilitatorul poate fi un membru al familiei, cel mai adesea părintele copilului cu handicap grav, sau o persoană angajată special. În absența unei formări pedagogice oficiale, facilitatorul se concentrează pe asigurarea nevoilor de bază și pe oferirea unui suport constant. Totuși, acest sprijin rămâne indispensabil pentru copiii care au nevoie de o atenție suplimentară pentru a se adapta în mediul școlar.

O finanțare care schimbă destine

Apelul european „Incluziunea copiilor și tinerilor cu cerințe educaționale speciale” marchează un moment esențial în recunoașterea acestui rol. Fondurile alocate vor permite școlilor să implementeze mai multe măsuri de sprijin cum ar fi consiliere și grupuri de suport pentru părinți, shadow și cadre didactice, susținerea financiară a facilitatorilor, care până acum lucrau voluntar sau pe cheltuiala proprie, crearea camerelor-resursă, obligatorii din anul școlar 2025-2026, care vor asigura suport psihopedagogic specializat.

Aceste camere-resursă vor deveni o ancoră pentru toate activitățile destinate copiilor cu CES, incluzând sesiuni de socializare, consiliere psihologică și activități menite să reducă izolarea socială.

Activități inovatoare pentru incluziune

Un punct forte al programului este accentul pus pe integrarea holistică a copilului și a familiei. Proiectele vor include grupuri de suport și socializare pentru părinți, copii și cadre didactice, activități de consiliere pentru shadow și părinți, oferindu-le un spațiu în care să-și împărtășească experiențele și să învețe din practici de succes, stimulente financiare pentru profesorii de sprijin și facilitatori implicați activ în proiecte, un element opțional dar extrem de valoros.

Un viitor mai sigur pentru toți elevii cu CES

Această inițiativă răspunde unei nevoi critice: recunoașterea și remunerarea muncii părinților și facilitatorilor, fără de care incluziunea nu ar fi posibilă. Este un semnal că sistemul educațional începe să evolueze spre un model care pune copilul și familia în centrul atenției.

Mihaela, mamă și facilitator al fiului său diagnosticat cu autism, povestește cu emoție: „De șase ani îmi însoțesc copilul la școală, fiind alături de el în fiecare clipă. Nu am avut posibilitatea să lucrez, iar acum, când aflu că pot fi plătită pentru ceea ce fac, simt că munca mea este în sfârșit apreciată”. Pentru directorii școlilor speciale, aceste fonduri reprezintă o gură de aer proaspăt: „Este pentru prima dată când școlile pot accesa fonduri europene pentru a crea condiții reale de incluziune. Camerele-resursă vor fi un spațiu vital pentru acești copii și familiile lor”.

Implementarea acestei măsuri vine însă și cu provocări logistice și administrative. Autoritățile locale și școlile trebuie să colaboreze strâns pentru a depăși birocrația și pentru a accesa fondurile disponibile. De asemenea, pregătirea facilitatorilor și a profesorilor rămâne o prioritate. Apelul european este un început promițător pentru o reformă educațională incluzivă. Într-o țară în care incluziunea reală a copiilor cu CES a fost adesea doar pe hârtie, această inițiativă ar putea fi catalizatorul care schimbă cu adevărat viețile a mii de familii.

Maura ANGHEL