Vinurile protejate ale Iașului: trei nume pe harta UE

Iașul nu are doar vinuri cu tradiție, ci și denumiri protejate oficial. Județul apare în sistemul european al vinurilor cu trei nume recunoscute: Iași, Cotnari și Bohotin, toate încadrate ca denumiri de origine controlată pentru vinuri. Pe aceeași hartă ar putea intra și Strunga, aflată acum în procedură europeană, sub protecție națională tranzitorie. În limbaj simplu, nu vorbim despre trei sticle sau trei mărci comerciale, ci despre trei denumiri legate de teritoriu, reguli de producție, soiuri și reputație.

România încearcă încă să-și facă loc pe harta europeană a produselor cu origine protejată. La nivel agroalimentar, țara are un portofoliu modest în comparație cu marile state europene, însă în zona vinurilor povestea este mai puternică. Iar Iașul este unul dintre județele care pot vorbi despre această recunoaștere în termeni concreți.

Județul apare pe harta europeană a vinurilor protejate prin trei denumiri de origine controlată: Iași, Cotnari și Bohotin. Toate trei sunt denumiri oficiale pentru vinuri, nu simple etichete comerciale. Sunt legate de areale delimitate, de caiete de sarcini și de reguli care stabilesc ce vinuri pot purta aceste nume.

Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole listează DOC Iași ca denumire în vigoare, protejată la nivelul Uniunii Europene. Aceeași instituție listează DOC Cotnari ca denumire în vigoare, protejată la nivelul Uniunii Europene. DOC Bohotin apare, de asemenea, în registrul ONVPV al denumirilor de origine controlată pentru vinuri, iar lista oficială îl include în Regiunea Viticolă a Dealurilor Moldovei.

Cele trei nume nu desemnează câte un singur vin, ci zone și reguli. Aceasta este diferența esențială. Când spunem DOC Iași, DOC Cotnari sau DOC Bohotin, vorbim despre denumiri de origine controlată, adică despre vinuri care trebuie să respecte condiții clare pentru a putea purta acele nume.

Pentru publicul larg, explicația poate fi simplă: un vin cu denumire de origine controlată trebuie să aibă o legătură clară cu locul din care provine. Nu este suficient ca numele să fie folosit pe etichetă. În spate trebuie să existe un areal delimitat, soiuri admise, reguli de producție și verificări.

DOC Iași, numele care leagă direct județul de harta UE

Prima denumire este Iași. Este cea mai directă formulă de legătură între județ și harta europeană a vinurilor protejate. ONVPV precizează că DOC Iași este în vigoare și că denumirea este protejată la nivelul Uniunii Europene. A doua denumire este Cotnari, probabil cel mai cunoscut nume viticol asociat Iașului. Cotnari are notorietate istorică, are greutate comercială și rămâne una dintre zonele care duc vinul moldovenesc în imaginarul public național.

A treia denumire este Bohotin. Ea este importantă tocmai pentru că poate fi ușor trecută cu vederea într-o discuție grăbită despre vinurile Iașului. Bohotin nu este un simplu reper local sau o trimitere la un soi cunoscut publicului, ci o denumire de origine controlată pentru vinuri.

Strunga, numele care poate urma

Harta vinurilor protejate ale Iașului nu este însă închisă. Strunga se află în procedură de recunoaștere europeană. ONVPV listează DOC Strunga la categoria protecție națională tranzitorie. Pentru Iași, însă, dosarul Strunga arată că zona viticolă locală continuă să se miște. Dacă procedura se finalizează favorabil, județul ar putea avea încă un nume pe harta europeană a vinurilor protejate.

La nivel alimentar, România rămâne modest reprezentată în sistemul european al produselor protejate. Reprezentanța Comisiei Europene în România consemnează 13 produse românești protejate în UE, singurul din Moldova fiind Cașcavalul de Săveni.

Dan DIMA