Zece milioane de lei pentru 14 luni de tăcere. Bilanț șocant al aleșilor ieșeni

* un parlamentar muncește oficial 9 luni pe an și are 3 luni de vacanță parlamentară plătită * pentru acest „efort”, primește aproape 724.000 lei pe an, adică 145.000 de euro - fără deplasări externe, sporuri de conducere, bonusuri... * și totuși, când te uiți la activitate, apare întrebarea care îi scoate din sărite pe ieșeni: pentru ce plătim, de fapt?

A trecut mai bine de un an de la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024. Atunci, județul Iași a trimis la București 12 deputați și 5 senatori, cu promisiunea că vor reprezenta interesele ieșenilor, vor pune întrebări incomode, vor face legi mai bune și vor apăra problemele reale ale comunității. La peste 14 luni distanță, bilanțul arată însă altceva: multă liniște, puțină muncă și foarte mulți bani cheltuiți.

Potrivit datelor oficiale furnizate de Secretariatul General al Camerei Deputaților, doar pentru cei 12 deputați ieșeni, statul român a cheltuit peste 10 milioane de lei, adică aproximativ 2 milioane de euro. Bani publici. Bani plătiți de ieșeni.

Un parlamentar muncește oficial 9 luni pe an și are 3 luni de vacanță parlamentară plătită. Pentru acest „efort”, primește lunar 18.720 lei indemnizație brută, 35.578 lei sumă forfetară pentru activitatea din teritoriu, 4.600 lei cazare (dacă nu locuiește în București), 1.400 lei transport, aproximativ 700 lei diurnă.

Tradus simplu: aproape 724.000 lei pe an pentru fiecare parlamentar, adică 145.000 de euro. Fără deplasări externe. Fără sporuri de conducere. Fără bonusuri.

Și totuși, când te uiți la activitate, apare întrebarea care îi scoate din sărite pe ieșeni: pentru ce plătim, de fapt?

Iașul, campion la întrebări. Însă doar prin câțiva aleși

Din acest peisaj tern, se desprind câteva excepții notabile. Deputata Cristina Emanuela Dascălu (AUR) este, de departe, cea mai activă dintre parlamentarii ieșeni. Cu 325 de întrebări și interpelări, 59 de comunicate de presă, 17 luări de cuvânt în plen și participare la 434 de voturi finale, Dascălu domină statistic activitatea parlamentară ieșeană. De asemenea, deține recordul la inițiative legislative semnate, singură sau alături de alți parlamentari.

Pe locul al doilea se situează Silviu Octavian Gurlui (AUR), fizician și profesor universitar, cu 104 întrebări și interpelări, 78 de inițiative legislative, 20 de luări de cuvânt în plen (record la egalitate cu un coleg de partid) și aproape 400 de voturi finale.

Podiumul este completat de Ciprian Constantin Paraschiv (AUR), cu 78 de inițiative legislative, 20 de intervenții în plen, 14 întrebări și 11 comunicate de presă.

Majoritatea: prezență discretă, rezultate modeste

Restul deputaților ieșeni gravitează într-o zonă de activitate minimă spre mediocră. Unii semnează inițiative „la grămadă”, alții pun câteva întrebări, dar evită tribuna Parlamentului ca pe o zonă de risc politic.

Monica Elena Berescu (USR), Ancuța Florina Irimia (POT) și Simona Elena Macovei Ilie (SOS) sunt probabil mai emotive din fire, deoarece nu s-au înghesuit să urce la tribună, să vorbească în plen. Acestea au urcat la tribuna Camerei Deputaților în câte 5 ocazii, una dintre acestea fiind cea depunerii juramantului de credință al deputaților.

Totuși, Monica Berescu are 49 inițiative legislative semnate (locul 6 între deputații Iașului), 26 de întrebări și interpelări, 11 communicate de presă emise, participând la 356 voturi finale în plen. Ceea ce nu e chiar rău, chiar dacă a dovedit muțenie într-un Parlament care ar trebui să fie arena dezbaterii publice.

Printre „remarcații” vieții parlamentare se numără, dintre ieșeni, Iulian Alexandru Muraru (PNL) – cu 53 inițiative legislative, 47 întrebări si interpelări și 12 communicate de presă transmise reprezentanților mass-media, însă cu doar 7 luări de cuvânt în plen, Ștefan Tanasă (USR) – 83 inițiative legislative semnate alături de alți parlamentari, câte 9 intrebări/interpelări și luări de cuvânt în plen și 4 communicate de presă emise, Petru Bogdan Cojocaru (PSD) – 28 inițiative legislative semnate, 36 întrebări/interpelări, 19 luări de cuvânt în plen și 21 communicate de presă emise, Maricel Popa (PSD) – 36 inițiative legislative semnate, 24 întrebări și interpelări parlamentare și 18 luări de cuvânt în plen. Nici Sorin Năcuță (PNL) n-a avut prea multe idei de implementat, cu 46 inițiative legislative semnate, 6 întrebări și interpelări și 8 luări de cuvânt în plen. A avut, în schimb, cele mai multe participări la votul final din plen – 434.

La polul opus al „hărniciei” parlamentare se află Alexandru Rafila. Deși ales ca deputat de Iași, activitatea sa parlamentară este aproape inexistentă: zero comunicate de presă, zero întrebări sau interpelări, doar 9 inițiative legislative semnate și 243 de voturi finale, cel mai mic număr dintre toți deputații ieșeni.

Scuza ocupării funcției de ministru al Sănătății ține doar parțial: în actualul mandat parlamentar, Rafila a stat efectiv în funcția ministerială doar o lună.

Concluzia care deranjează

După 14 luni și milioane de lei cheltuiți, bilanțul este clar: câțiva parlamentari muncesc serios, majoritatea bifează prezența, iar unii par să fi uitat complet de ce au fost trimiși în Parlament.

Bugetul alocat activității parlamentare nu este, în sine, o povară imposibil de dus pentru statul român. Devine însă o problemă reală atunci când eficiența nu justifică investiția, iar reprezentarea se transformă într-o formalitate bine plătită.

Într-o economie în care fiecare leu este disputat, transparența, responsabilitatea și meritul nu mai pot fi opționale. Iar ieșenii au dreptul să știe, negru pe alb, cine îi reprezintă cu adevărat și cine doar încasează mandatul.

Daniel BACIU