Guvernul declanșează reforma totală: audituri, reduceri de cheltuieli și puteri noi pentru primării

România intră într-o nouă etapă administrativă după ce Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a adoptat marți seara două ordonanțe de urgență considerate decisive pentru viitorul economic și instituțional al țării: reforma administrației publice și pachetul pentru relansarea economică.

Anunțul făcut la Palatul Victoria marchează, potrivit Executivului, începutul unei transformări profunde care ar putea schimba modul în care funcționează statul român - de la primării până la ministere.

Audituri și reduceri: începe „curățenia” din sistem

Noua ordonanță privind reforma administrației vine cu măsuri dure: audituri de personal, verificarea cheltuielilor și eliminarea costurilor considerate nejustificate. Oficialii susțin că scopul este crearea unei administrații mai suple, mai rapide și mai eficiente.

Practic, atât administrația locală, cât și cea centrală vor intra într-un amplu proces de evaluare, iar instituțiile care consumă resurse fără rezultate ar putea suferi restructurări majore. „Vom avea o administrație mai eficientă și baze de cheltuieli reduse”, a transmis premierul, sugerând că urmează luni tensionate în sectorul public.

La nivel local, autorităţile vor avea în 2026 posibilitatea de a opta între reducerea numărului de posturi sau diminuarea cheltuielilor salariale. Începând din 2027, însă, 30% din totalul posturilor vor trebui eliminate.

Potrivit datelor oficiale, 731 de unităţi administrativ-teritoriale funcţionează deja cu un număr adecvat de angajaţi şi nu vor fi obligate să facă reduceri suplimentare. În celelalte cazuri, scăderea medie estimată la nivel naţional este de aproximativ 10% din posturile ocupate. Numărul angajaţilor din primăriile comunelor mari va fi ajustat proporţional cu populaţia. „Măsurile vor face să avem o îmbunătăţire a administraţiei. Prin măsurile propuse pentru administraţia centrală se vor aplica măsuri de auditarea cheltuielilor de personal, creşterea vârstei de pensionare în sectoare care ţin de ordine publică şi siguranţă naţional”, a declarat premierul.

Un punct-cheie al reformei îl reprezintă accelerarea descentralizării — un proiect discutat ani la rând, dar aplicat fragmentar. Noile reguli simplifică procedurile și permit transferul unor active gestionate până acum central către autoritățile locale.

Printre exemplele invocate se numără bazele sportive, care ar putea ajunge în administrarea primăriilor dispuse să investească în modernizarea lor.

Mai mult, primăriile vor primi puteri sporite în urbanism, fiscalitate locală și planificare urbană, ceea ce ar putea schimba radical modul de dezvoltare al orașelor din România.

Decizie explozivă: jocurile de noroc, la mâna autorităților locale

Una dintre cele mai discutate prevederi mută decizia privind funcționarea jocurilor de noroc către autoritățile locale. Practic, fiecare oraș sau municipiu va putea decide dacă permite sau limitează aceste activități pe propriul teritoriu.

Măsura ar putea genera dezbateri aprinse în comunități, dar Guvernul susține că aceasta oferă administrațiilor locale control real asupra dezvoltării urbane și sociale.

Relansarea economică: promisiunea unei reveniri accelerate

În paralel, ordonanța pentru relansarea economică introduce mecanisme de sprijin menite să stimuleze creșterea economică încă din vara acestui an. Guvernul pregătește scheme de ajutor sectoriale care urmează să fie adoptate etapizat în lunile următoare.

Executivul mizează pe aceste programe ca pe „ancore de creștere” capabile să stabilizeze economia și să susțină investițiile pe termen lung.

Schimbări și în administrația centrală

Reforma nu ocolește nici instituțiile centrale. Sunt anunțate măsuri privind auditarea cheltuielilor de personal, eficientizarea sistemelor din sănătate și cultură, dar și modificări legate de vârsta de pensionare în domeniile de ordine publică și siguranță națională. „Reducem aparatul administrativ central: numărul posturilor din cabinetele miniştrilor şi din cabinetele demnitarilor aleşi din administraţia centrală şi locală va scădea semnificativ. În total, vor fi desfiinţate 6.409 posturi, ocupate şi vacante. Numărul angajaţilor din administraţia publică centrală va scădea cu 10%, cu excepţia personalului din educaţie, cultură, apărare, ordine publică, respectiv spitale şi serviciile publice de ambulanţă”, a anunţat vicepremierul Cseke Attila.

Guvernul promite rezultate rapide: servicii publice mai bune, instituții mai performante și o administrație adaptată realităților economice actuale.

Un lucru este însă sigur: ordonanțele adoptate deschid una dintre cele mai ample reforme administrative din ultimii ani, iar efectele lor vor începe să se simtă în fiecare oraș și comună din România.