Reorganizarea națională pe hârtie, improvizație pe teren: marea reformă a companiilor de stat

Guvernul a adoptat un Memorandum amplu pentru reformarea companiilor de stat și lansarea CNR9 ca mecanism central de coordonare, în timp ce premierul Bolojan a încercat să explice blocajele care au lăsat zeci de mii de oameni din Prahova fără apă. Între ambițiile strategice și presiunea unei crize de infrastructură, Executivul evită încă să indice vinovații, dar promite atât accelerarea reformei, cât și reluarea treptată a alimentării cu apă!

Guvernul a discutat vineri despre două planuri majore: gestionarea crizei apei din Prahova, unde zeci de mii de oameni sunt afectați de o avarie prelungită, și lansarea unui nou mecanism de reformă a companiilor de stat, în acord cu angajamentele din PNRR și criteriile OCDE. Deși premierul Ilie Bolojan a prezentat public pașii administrativi și evoluția vizitelor externe, tensiunea principală a briefingului a rămas incapacitatea statului de a preveni și de a gestiona eficient o criză elementară. În cazul Prahovei, Bolojan a spus că alimentarea cu apă ar putea începe să fie reluată "începând chiar din această seară", subliniind că în primă instanță vor asigura apa nepotabilă. Premierul a insistat că instituțiile trebuie să își asume din timp riscurile și să acționeze coordonat: "Principala noastră urgență este să reluăm cât mai repede posibil alimentarea cu apă (...) și, foarte posibil, din această seară, alimentarea cu apă va începe să fie asigurată", a declarat în cadrul unei conferințe oficialul. 

Întrebat cine răspunde pentru deciziile care au favorizat deteriorarea situației, premierul a indicat direcția Apelor Române, dar a evitat o nominalizare clară, invocând necesitatea finalizării raportului. Răspunsul premierului: "În afară de fuga de răspundere, în afară de aruncarea unei răspunderi dintr-o curte în alta, fără să mă apuc să dau niște note, în mod evident, cei care au decis să ia aceste măsuri, comunicându-le terților că nu sunt riscuri și că nu vor fi probleme, înseamnă totuși o răspundere care ține de zona de competență a Apelor Române. La ce nivel, unde este - se vor stabili în zilele următoare. Problema noastră nu este să aruncăm răspunderea dintr-o parte în alta, problema noastră este să facem ca oamenii să își reia alimentarea", a explicat Ilie Bolojan.

Dincolo de criza apei, Guvernul a adoptat în aceeași zi un Memorandum esențial pentru modernizarea guvernanței corporative a întreprinderilor publice, document pregătit de Secretariatul General al Guvernului și de vicepremierul Oana Gheorghiu. Actul marchează debutul implementării Strategiei pentru reforma companiilor de stat, aprobată la finalul lunii noiembrie. Memorandumul clarifică, pentru prima dată, rolurile instituțiilor implicate și întărește atribuțiile AMEPIP, instituția responsabilă cu evaluarea tehnică a întreprinderilor publice. Astfel, noul Comitet Național pentru Reforma 9 (CNR9), condus de vicepremierul Gheorghiu, devine nodul de coordonare și verificare a întregului proces. CNR9 va stabili metodologia unitară de analiză, va consolida datele transmise de ministere și va valida evaluările AMEPIP privind listarea, menținerea , reorganizarea sau restructurarea companiilor. Rolul comitetului este și acela de a preveni blocajele instituționale, să integreze analize tehnice în decizia politică și să raporteze periodic Guvernului stadiul reformei. Reforma începe cu primele 17 companii selectate de ministerele de linie, în funcție de prioritățile sectoriale, dar evaluate într-o logică strategică unitară la nivel guvernamental. Pașii sunt structurați astfel: colectarea datelor actualizate, inclusiv prin SAF-T; evaluare AMEPIP pe baza indicatorilor financiari, operaționali și de guvernanță; consolidarea recomandărilor în cadrul CNR9; și, în final, propuneri către Guvern privind listarea la bursă. Vicepremierul Oana Gheorghiu a explicat că obiectivul este o reformă accelerată, profesionistă și transparentă, necesară pentru a rezolva problemele structurale ale companiilor de stat și pentru a respecta termenul-limită din PNRR, august 2026. Ea a subliniat însă că schimbarea nu se poate face fără cooperarea dintre instituții și fără un mecanism de coordonare capabil să ducă procesele "până la capăt".

Așadar, în timp ce Guvernul promovează o arhitectură instituțională sofisticată pentru reforma celor aproximativ 1.500 de companii publice, criza apei din Prahova arată că statul rămâne vulnerabil în fața unor probleme elementare de infrastructură și coordonare.