Apneea de somn ascunde un risc mai mare decât credeai

Un studiu realizat pe 11 milioane de veterani americani arată că persoanele cu apnee de somn netratată au un risc aproape dublu dea dezvolta boala Parkinson. Utilizarea constantă a dispozitivului CPAP poate reduce semnificativ acest risc.

Multe persoane nu realizează cât de mult poate afecta apneea de somn sănătatea creierului. Printre tulburările de somn, apneea obstructivă de somn se remarcă prin efectele sale negative pe termen lung asupra sănătăţii neurologice. Dacă ai observat că sforăi sau ai pauze de respiraţie în timpul nopții, este important să nu ignori aceste semne, deoarece pot indica sindrom de apnee. Un studiu recent a arătat o legătură clară între apneea obstructivă de somn netratată și riscul crescut de apariţie a bolii Parkinson. Vestea bună este că există soluţii simple care pot face diferența.

Când oxigenul lipsește, apar riscuri ascunse

Un raport publicat în JAMA Neurology a analizat datele medicale a peste 11 milioane de veterani americani, colectate între 1999 și 2022, din Statele Unite. Cei cu apnee de somn care nu foloseau aparatul CPAP aveau un risc cu 91% mai mare de a face Parkinson față de cei care urmau tratamentul. Diferenţele apar chiar din primii doi ani după diagnostic, ceea ce subliniază importanţa intervenției rapide în cazul acestor tulburări obstructive de somn.

"Episoadele repetate de scădere a oxigenului din sânge cauzează stres cronic neuronilor", spun cercetătorii de la Oregon Health & Science University. În timp, acest lucru poate accelera procesele de deteriorare a celulelor nervoase, fiind asociată unui risc crescut de boli neurologice.

Un ajutor simplu pentru un somn liniștit

Dispozitivul CPAP furnizează aer sub presiune pentru a menţine căile respiratorii deschise în timpul somnului, prevenind astfel oprirea respirației. Se poartă ca o mască pe nas sau gură și ajută pacienţii cu apnee să aibă un somn mai odihnitor. "E ca un balon care ţine deschis un tunel", spun autorii studiului.

Rezultate care schimbă totul pentru cei afectaţi

Veteranii au fost împărțiți în două grupuri: cei care au folosit CPAP-ul cel puţin 4 ore pe noapte și cei care nu l-au folosit deloc. Rezultatele sunt clare:

• Riscul de Parkinson scade aproape la jumătate la cei care folosesc regulat CPAP
• Primele 2 ani de terapie contează cel mai mult pentru protecţie
• Persoanele sub 65 de ani au beneficii chiar mai mari

Nu toată lumea se adaptează ușor la CPAP. Mulţi spun că masca poate fi incomodă la început, dar medicii recomandă să fie testate mai multe modele pentru a găsi varianta potrivită. Acest tratament, esenţial în sindrom de apnee obstructivă, poate îmbunătăţi semnificativ calitatea somnului și reduce riscul crescut de complicaţii neurologice.

Cei care se obișnuiesc cu dispozitivul observă de obicei o îmbunătăţire clară a calităţii somnului și a stării generale, reducând impactul negativ al apneei în somn asupra vieţii de zi cu zi.

Specialiștii trag un semnal de alarmă

Specialiștii de la Universitatea Stanford spun: "Studiul confirmă ce bănuiam de ani de zile - somnul de proastă calitate este un factor de risc modificabil pentru sănătatea neurologică". Totuși, subliniază că asocierea nu înseamnă neapărat o relaţie cauzală directă.

Alţi experți atrag atenţia că apneea de somn a fost legată și de riscul crescut de infarct sau accident vascular cerebral. În România, datele arată că aproximativ 30% dintre adulţi au simptome de apnee, dar doar puţini sunt diagnosticați și trataţi corect, ceea ce reprezintă o problemă de sănătate publică.

Un neurolog de la Spitalul Floreasca afirmă: "Nu putem spune că CPAP-ul previne Parkinsonul. Dar clar protejează creierul de stresul hipoxiei repetate". Astfel, apneea obstructivă rămâne o afecțiune ce necesită o atenţie sporită din partea medicilor și a pacienților.

Ce poţi face dacă ai simptome de apnee

Cercetătorii de la Portland VA Health Care System pregătesc un nou studiu pentru a vedea dacă terapia CPAP poate încetini evoluţia bolii Parkinson la cei deja diagnosticaţi. Rezultatele sunt așteptate anul viitor, iar oamenii de știință speră să aducă mai multă claritate asupra acestui subiect.

Până atunci, oricine observă că sforăie puternic, se trezește obosit sau are pauze de respiraţie în somn ar trebui să facă un test de screening pentru apnee. Diagnosticul se pune printr-o polisomnografie, o investigaţie simplă și neinvazivă care se face peste noapte, utilă în identificarea formelor ușoare, moderate sau severe de apnee obstructivă de somn.

"Nu lăsaţi apneea netratată", avertizează autorii studiului. "E mai mult decât o simplă oboseală în timpul zilei - poate fi un semnal al unor complicaţii grave."

Apneea de somn nu înseamnă doar nopţi agitate. Poate afecta grav sănătatea creierului și a inimii pe termen lung. Identificarea și tratarea la timp pot reduce riscurile și pot îmbunătăţi semnificativ calitatea vieţii celor cu tulburări de somn.