DEPRESIA de sărbători: Cum să te protejezi de stresul și anxietatea festivă

Sărbătorile de iarnă, asociate de obicei cu bucurie și momente petrecute alături de cei dragi, pot deveni pentru unii o sursă de tristețe, stres sau anxietate. Fenomenul, cunoscut sub numele de depresia de sărbători, este mai comun decât s-ar crede și poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă sau situație.

Depresia de sărbători este un episod depresiv tranzitoriu care apare adesea în contextul specific al sărbătorilor. Aceasta nu este o afecțiune clinică în sine, dar poate afecta serios starea de bine a celor implicați. Fenomenul este cauzat de oboseala acumulată pe parcursul unui an plin de stres, la care se adaugă presiunea activităților festive. În loc să fie o perioadă de relaxare și liniște, sărbătorile pot deveni o sursă majoră de stres, din cauza cumpărăturilor, vizitelor și a așteptărilor ridicate de a face totul „perfect”.

Cine este mai vulnerabil?

Deși oricine poate resimți această stare, există categorii mai predispuse la depresia de sărbători. Persoanele care se confruntă cu izolare socială sau care nu au sprijin emoțional consistent sunt cele mai vulnerabile. Totuși, această stare poate apărea și la indivizi sănătoși din punct de vedere psihic, dacă aceștia au acumulat multă oboseală sau stres de-a lungul anului.

„Aș exclude din start persoanele care sunt nevoite să fie singure. Acele persoane care nu au rude, prieteni sau sunt foarte vârstă, le-aș exclude pentru că acele persoane chiar au nevoie de ajutorul nostru. Depresia de sărbători, să știți, este o formă de episod depresiv. Nu este boala în sine, deci ne poate lovi pe oricare dintre noi. Apare în principal pe un fundal de stres continuu, de oboseală acumulată de-a lungul anului, de nevoia impetuoasă de odihnă și de a fi lăsat în pace,” a explicat psihologul Teodor Răileanu.

Cum se manifestă

Depresia de sărbători se manifestă printr-o gamă largă de simptome, inclusiv oboseală accentuată, lipsă de energie, dorință de izolare și o stare generală de apatie. Persoanele afectate pot evita interacțiunile sociale și pot manifesta o dorință acută de liniște și solitudine. În unele cazuri, sentimentul de melancolie sau tristețe poate fi amplificat de bucuria și entuziasmul celor din jur, ceea ce face situația și mai dificilă.

„Noi, psihologii, tindem să considerăm acestea ca fiind episoade depresive, deci tranzitorii și, din nefericire, legate strict de sărbătorile de Crăciun, care de foarte multe ori presupun mai multă presiune, febra cumpărăturilor, nebunia cadourilor, de multe ori vizite peste vizite. Și asta adaugă un pic mai mult stres decât cel deja acumulat de-a lungul anului,” a spus Răileanu.

Reducerea presiunii sociale și emoționale

Pentru a preveni suprasolicitarea, este esențial să reducem presiunile asociate sărbătorilor. Simplificarea pregătirilor, limitarea numărului de vizite și prioritizarea propriului confort emoțional sunt pași importanți. Este la fel de important să cerem ajutor atunci când simțim că lucrurile devin copleșitoare, fie de la familie, prieteni sau specialiști.

„Să nu ne fie frică de noi înșine, pentru că noi suntem propriul nostru prieten, cel mai bun. Și atunci, din când în când, avem nevoie să ne reconectăm la noi înșine,” a conchis psihologul.