Guvernul pregătește spargerea monopolului CNAS

* ministrul Sănătății a anunțat intenția de a sparge monopolul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și de a introduce un model concurențial, în care mai multe case de asigurări — publice și private — să gestioneze banii pacienților * criticii spun că problema reală nu este cine administrează fondurile, ci faptul că ele sunt insuficiente * „Degeaba spargem monopolul dacă sacul e gol”, avertizează experții din domeniu

Declarația ministrului Sănătății a căzut ca un trăsnet într-un sistem deja tensionat, sufocat de lipsa fondurilor, liste de așteptare interminabile și spitale care funcționează la limita supraviețuirii. „Faptul că există un monopol prin CNAS înseamnă că nu putem vorbi de competiție”, a spus ministrul, sugerând că problema fundamentală a sănătății românești nu mai este doar infrastructura sau lipsa medicilor, ci modul în care circulă banii.

Potrivit lui Rogobete, schimbarea finanțării reprezintă cheia tuturor reformelor. Oricâte spitale noi s-ar construi, fără modificarea mecanismului de asigurări sistemul va continua să producă aceleași crize.

Modelul propus nu este unul inventat peste noapte. Ministrul invocă exemple din Franța, Spania, Belgia, Germania sau Israel — state unde mai multe case de asigurări concurează pentru pacienți, iar competiția ar trebui să ducă, teoretic, la servicii mai bune.

Ideea centrală: pacientul ar urma să aleagă casa de asigurări, nu să fie repartizat automat într-un sistem unic. Nu prețul ar deveni criteriul principal, susține ministrul, ci calitatea serviciilor oferite.

Pentru a evita scenarii de tip faliment, statul ar păstra controlul asupra banilor. Contribuțiile nu ar fi colectate de casele private, ci de Ministerul Finanțelor, care ar redistribui fondurile către asiguratorul ales de fiecare cetățean.

Casele ar plăti serviciile medicale, iar statul ar rambursa ulterior costurile — un model inspirat din sistemul israelian, considerat de oficiali drept cel mai ușor de adaptat României.

Pe hârtie, mecanismul promite competiție, eficiență și atragerea de fonduri suplimentare în sănătate. În realitate însă, specialiștii avertizează că reforma riscă să devină o simplă redistribuire a unui buget insuficient.

„Monopolul poate dispărea, dar lipsa banilor rămâne”

Criticii spun că problema reală nu este cine administrează fondurile, ci faptul că ele sunt insuficiente. „Degeaba spargem monopolul dacă sacul e gol”, avertizează experții din domeniu. România rămâne printre statele europene cu cea mai mică finanțare a sănătății raportată la PIB, iar competiția între case ar putea însemna doar împărțirea aceleiași resurse limitate.

Reforma ar marca o nouă etapă în direcția privatizării parțiale a sistemului. Dacă inițial fondurile gestionate de CNAS erau destinate exclusiv sectorului public, în timp au fost deschise tot mai mult către mediul privat: analize decontate în laboratoare private încă din 1997, extinderea decontărilor către spitale private după 2020 și, din 2026, eliminarea plafonului pentru analizele medicale.

Președintele CNAS, Horațiu‑Remus Moldovan, a confirmat deja eliminarea limitelor pentru analize, promițând acces mai rapid la diagnostic.

Pentru susținători, reforma înseamnă modernizare și aliniere la standardele occidentale. Pentru critici, este începutul unei competiții care ar putea accentua diferențele dintre pacienți și ar împinge sistemul public într-o zonă și mai fragilă.

Carmen DEACONU