Industria farmaceutică românească revine spectaculos. Producția a crescut cu peste 24% în doar cinci luni

Această evoluție pozitivă vine după o perioadă marcată de blocaje și incertitudini. În 2023, producția scăzuse cu 1,5%, iar în 2024, declinul s-a accentuat, atingând o scădere de 1,8%. Mulți specialiști vorbeau deja despre o erodare structurală a capacității de producție interne, în condițiile în care marii jucători din domeniu se concentrează pe exporturi de medicamente generice, iar piața internă este sufocată de importuri masive de produse inovative, mult mai scumpe.

Saltul din 2025 poate fi explicat, în parte, printr-o repoziționare strategică a industriei și o accelerare a comenzilor interne și externe. Crizele repetate din ultimii ani au forțat actorii din domeniu să regândească aprovizionarea și să investească în capacități de producție suplimentare. Mai mult, presiunea publică pentru disponibilitatea unor medicamente esențiale a forțat autoritățile să adopte măsuri mai ferme de susținere a producției interne, inclusiv prin comenzi strategice și stimulente fiscale.

Chiar și în acest context favorabil, dezechilibrul comercial rămâne o problemă majoră. România continuă să importe de peste trei ori mai mult decât exportă. În 2024, exporturile de produse farmaceutice au atins aproape 2 miliarde de euro – un nivel-record –, dar importurile au depășit 6,18 miliarde de euro. Această diferență uriașă arată cât de dependentă este România de producători străini, în special pentru medicamentele de ultimă generație, care nu sunt produse în țară.

Creșterea producției interne e un pas înainte, dar nu este suficient. România are nevoie de o strategie coerentă pe termen lung care să transforme industria farmaceutică într-un pilon de securitate sanitară. Fără investiții în cercetare, în producția de medicamente inovative și în digitalizarea trasabilității produselor, riscul de a reveni la dependență cronică de importuri rămâne ridicat.

Nicoleta ZANCU