România, la extremele Europei. Gărzi de până la 30 de ore pentru medici

* în timp ce în multe țări europene garda standard este de 12 ore, în România medicii pot ajunge la ture de lucru care se întind până la 30 de ore, fără pauză reală după noaptea petrecută în spital * Federația Sanitas avertizează că epuizarea devine o problemă de siguranță pentru pacient, iar plata gărzilor și a sporurilor rămâne blocată în calcule raportate la salariile din 2018

În spitalele din România, turele de gardă pot împinge programul până la aproximativ 30 de ore de muncă aproape neîntreruptă, susțin liderii sindicali. Iar într-un sistem în care personalul este deja insuficient, presiunea nu rămâne doar în interiorul spitalului – ajunge, inevitabil, la pacient.

Dr. Toni Popescu, președintele Diviziei de Medici din cadrul Federației Sanitas, spune că refuzul tot mai frecvent al medicilor de a mai face gărzi nu este un capriciu, ci consecința unor probleme „așezate” de ani de zile în structura sistemului. El a comparat situația din România cu modelul european, unde garda uzuală este de 12 ore, nu de 24-30. În aceste condiții, epuizarea este inevitabilă. Sindicaliștii avertizează că după multe ore fără somn scade capacitatea de concentrare, se diminuează randamentul, iar deciziile se iau mai greu, într-un mediu unde fiecare detaliu contează. Nemulțumirile nu sunt doar despre program, ci și despre bani. O parte din tensiune vine din modul în care sunt plătite gărzile și calculate sporurile: potrivit reprezentanților Sanitas, acestea sunt încă raportate la niveluri salariale din 2018, deși ar trebui corelate cu salariile aflate în plată. Când munca suplimentară este prost recompensată și nici vechimea nu se reflectă corect în raport cu orele efectiv lucrate, garda încetează să mai fie o datorie profesională suportabilă și devine, pentru mulți, o povară.

Ministerul Sănătății ar analiza soluții de reformă, inclusiv introducerea gărzilor de 12 ore – o formulă aplicată deja pe scară largă în Europa. Problema este că orice schimbare de acest tip se lovește de realitatea din spitalele românești, în special din provincie: lipsa de personal. Acolo unde medicii sunt puțini, aceiași oameni ajung să acopere multe nevoi și, uneori, mai multe specialități, iar programul se „întinde” nu pentru că cineva vrea, ci pentru că nu are cine.

Pe fundalul acestei suprasolicitări, sindicatele aduc în discuție și sănătatea personalului medical, despre care spun că este tratată superficial în plan oficial. Burnoutul nu este recunoscut ca boală profesională, iar unele afecțiuni asociate muncii în spital sunt, potrivit sindicaliștilor, insuficient asumate ca probleme de sistem. Federația Sanitas anunță intenția de a împinge înainte un program de recunoaștere a bolilor profesionale în sănătate, invocând creșterea numărului de medici cu hipertensiune, diabet și alte patologii.