Românii beau cel mai mult din Uniunea Europeană. OMS cere creșterea taxelor pe alcool și băuturile cu zahăr

* Organizația Mondială a Sănătății cere statelor să majoreze taxele pe băuturile alcoolice și cele îndulcite, acuzând că prețurile prea mici stimulează bolile netransmisibile * în România, consumul de alcool rămâne la cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană – peste 12 litri de alcool pur pe cap de locuitor, potrivit datelor OCDE

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lansat un apel global pentru creșterea taxelor pe băuturile zaharoase și alcoolice, arătând că fiscalitatea actuală, slab aplicată și rareori actualizată, face aceste produse „prea accesibile” pentru populație. Două rapoarte publicate marți de OMS atrag atenția că sistemele fiscale nealiniate cu obiectivele de sănătate publică favorizează creșterea incidenței bolilor cronice, de la obezitate și diabet la ciroză și cancere digestive.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, afirmă că taxele de sănătate s-au dovedit eficiente în țările unde sunt aplicate corect: „Reduc consumul produselor dăunătoare și generează venituri suplimentare pe care guvernele le pot reinvesti în educație, sănătate și protecție socială”.

România, lider european la consumul de alcool

Potrivit unui raport OCDE publicat în 2025, România s-a situat în topul Uniunii Europene la consumul de alcool, cu o medie de 12,3 litri de alcool pur per adult pe an, față de media europeană de circa 8,5 litri. Este o creștere semnificativă față de 2013, iar experții pun fenomenul pe seama disponibilității ridicate, a prețurilor scăzute și a lipsei unor politici fiscale eficiente.

Un alt studiu publicat în 2025 de M-Works Unlock confirmă trendul: piața băuturilor alcoolice din România este una dintre cele mai dinamice din regiune, cu un consum anual estimat la 11 litri de alcool pur pe cap de locuitor. Segmentul berii și al băuturilor spirtoase continuă să domine, în timp ce vinul rămâne produsul cel mai accesibil, deși scutit complet de accize în multe state europene, inclusiv în România.

În schimb, datele INS pentru 2024, publicate la finalul lui 2025, arată o scădere ușoară a consumului de băuturi nealcoolice – cu 3,8% per locuitor – în special la apă minerală și sucuri carbogazoase. În ciuda acestei tendințe, OMS avertizează că băuturile cu zahăr rămân prea ieftine și frecvent disponibile, mai ales pentru tineri.

Taxe prea mici, efecte costisitoare

Rapoartele OMS arată că cel puțin 116 țări taxează băuturile zaharoase, dar multe produse bogate în zahăr scapă impozitării – de la sucurile „100% naturale” la cafele și ceaiuri gata de băut. În cazul alcoolului, 167 de state aplică accize, însă nivelul acestora este adesea insuficient: în multe țări, prețurile reale nu țin pasul cu inflația, iar băuturile devin mai accesibile de la an la an.

În Europa, vinul este scutit de taxe în cel puțin 25 de țări, o excepție pe care OMS o consideră „incoerentă” în raport cu riscurile pentru sănătate. „Alcoolul mai accesibil înseamnă mai multă violență, mai multe leziuni și mai multe boli. Industria profită, dar costurile le suportă cetățenii”, avertizează Etienne Krug, director OMS pentru politici de prevenție.

România, între fiscalitate scăzută și costuri mari pentru sănătate

În România, accizele la băuturile nealcoolice cu zahăr adăugat sunt diferențiate pe nivelul de conținut – de la 48,4 lei/hl pentru băuturi cu 5–8 g zahăr/100 ml, până la 72,6 lei/hl pentru cele care depășesc 8 g/100 ml. Pentru vinurile liniștite, acciza rămâne zero, iar pentru băuturile spirtoase acciza medie este de aproximativ 4.700 lei/hl alcool pur (conform Codului fiscal 2025).

Specialiștii în sănătate publică atrag atenția că, în lipsa unei actualizări anuale a acestor taxe și a unei strategii clare de prevenție, România riscă să rămână blocată în paradoxul actual: prețuri mici, consum ridicat, costuri mari pentru sistemul sanitar.

Clara DIMA