Tot mai multe persoane aleg să reducă sau chiar să elimine carnea din meniu

Specialiştii confirmă că vegetarianismul poate proteja inima, scade riscul de diabet, ajută la menţinerea greutăţii optime şi chiar reduce riscul apariţiei unor forme de cancer. Aceștia atrag atenţia că această alegere nu este lipsită de riscuri. Se poate ajungela carenţe grave de vitamine şi minerale. 

Sănătatea reprezintă principalul motiv pentru care tot mai mulţi oameni decid să reducă sau chiar să elimine complet carnea din alimentaţie. O dietă bine echilibrată, bazată pe plante, poate aduce multiple avantaje pentru organism. Însă, atunci când nu este planificată corect, o astfel de alimentaţie poate aduce şi riscuri importante pentru sănătate. „Alimentaţia vegetariană este asociată cu un nivel mai scăzut al colesterolului şi al tensiunii arteriale. Consumul redus de grăsimi saturate şi colesterol, combinat cu aportul ridicat de fibre, ajută la menţinerea elasticităţii vaselor de sânge şi la prevenirea bolilor cardiovasculare”,  spune dieteticianul Adina Rusu.

De asemenea, persoanele care urmează un regim vegetarian au o greutate corporală mai mică întrucât fibrele din fructe, legume şi cereale integrale ajută la menţinerea senzaţiei de saţietate, prevenind supraalimentarea. „O dietă bogată în alimente de origine vegetală reglează glicemia şi sensibilitatea la insulină, reducând riscul de apariţie a diabetului”, spune Adina Rusu.

Un consum crescut de legume, fructe, leguminoase şi seminţe aduce o cantitate importantă de antioxidanţi şi alţi fitonutrienţi, care protejează celulele de stresul oxidativ. „Vegetarienii prezintă un risc mai scăzut de cancer colorectal, de sân sau de prostată. Aportul ridicat de fibre vegetale susţine sănătatea microbiotei intestinale, favorizează un tranzit intestinal echilibrat şi reglează imunitatea, contribuind la reducerea inflamaţiei cronice”, spune Adina Rusu.

Însă o alimentaţie bazată pe plante poate genera dezechilibre în organism. „Deficitul de vitamina B12, un nutrient esenţial pentru funcţionarea sistemului nervos şi pentru formarea globulelor roşii, este unul dintre cele mai frecvente dezechilibre întâlnite în cazul vegetarienilor. Lipsa acestei vitamine duce, în timp, la anemie şi la tulburări neurologice”, spune Adina Rusu.

De asemenea, vegetarienii se pot confrunta cu un aport redus de Fier şi Zinc. „Deşi aceste minerale se găsesc şi în plante, ele sunt mai greu absorbite de organism decât cele provenite din carne. În lipsa unei combinaţii corecte de alimente, pot apărea simptome precum oboseală accentuată, imunitate scăzută sau dificultăţi de concentrare”, spune Adina Rusu.

Calciul şi vitamina D, esenţiale pentru sănătatea oaselor, pot fi şi ele insuficiente în cazul unui regim vegetarian sărac în lactate sau alimente fortificate. „Deficienţele pe termen lung cresc riscul de osteoporoză şi fracturi, în special la persoanele în vârstă sau la femeile aflate la menopauză. De asemenea, lipsa de acizi graşi omega-3, întâlniţi în special în peşte, poate afecta sănătatea inimii şi a creierului. Pentru vegetarieni, surse precum seminţele de in, nucile sau algele devin cu atât mai importante”, spune Adina Rusu.

Există şi riscul unui aport insuficient de proteine, mai ales dacă dieta este foarte restrictivă şi nu include o diversitate de leguminoase, nuci, seminţe şi produse din soia. „Proteinele de calitate sunt vitale pentru menţinerea masei musculare, pentru buna funcţionare a metabolismului şi pentru echilibrul general al organismului. O dietă vegetariană bine planificată poate fi un aliat puternic pentru sănătate: protejează inima, ajută la menţinerea unei greutăţi optime, susţine imunitatea şi previne boli cronice. În schimb, atunci când este abordată superficial, pot apărea carenţe nutriţionale serioase”, a spus Adina Rusu. Laura RADU