Calendarul evenimentelor, 15 februarie – selecțiuni

 EVENIMENTE INTERNE

– Ministere

* München: Participarea ministrului Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, la Conferinţa de Securitate de la München – Republica Federală Germania

– Partide

* Reuniunea Consiliului Naţional al partidului Forţa Dreptei, pentru a stabili poziţia formaţiunii pentru alegerile prezidenţiale; participă preşedintele partidului, Ludovic Orban, şi primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, candidat independent la funcţia de preşedinte al României – ora 11:00; declaraţii de presă – ora 13:00, la sediul Forţa Dreptei, Calea Victoriei nr. 26

– Alegeri prezidențiale

* Focşani: Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, candidat independent la funcţia de preşedinte al României, va avea o întâlnire cu voluntarii echipei de campanie din judeţul Vrancea; conferinţă de presă – ora 16:00, în clădirea Federal COOP, Aleea Principatelor nr. 2

– Biserică

* Preacuviosul Părinte Arhimandrit Nectarie Clinci, ales de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în demnitatea de Episcop vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, va fi hirotonit în treapta arhieriei în cadrul Sfintei Liturghii de duminică, 16 februarie, la Catedrala Patriarhală „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din București. Sâmbătă, 15 februarie, are loc Slujba de Vecernie și ipopsifierea Preasfințitului Părinte Nectarie de Bogdania

– Sănătate

* Tecuci: Clubul ‘Sanitas’ din cadrul Colegiului Naţional ‘Spiru Haret’ organizează, în parteneriat cu Muzeului de Istorie ‘Teodor Cincu’ Tecuci, o activitate ce include prezentarea bolilor şi a normelor de igienă pe parcursul istoriei cât şi un atelier de prim ajutor – ora 11:00, la sediul muzeului

– Cultură

* Teatrul „Stela Popescu” şi MINA, Museum of Immersive New Art, unul dintre cele mai inovatoare spaţii culturale din România, prezintă, pe 15 şi 22 februarie, de la ora 10:00, spectacolul ‘Revolta poveştilor’, adaptare după un text de Sînziana Popescu, primul spectacol de teatru imersiv dedicat copiilor şi părinţilor din România, creat într-un original parteneriat de cele două instituţii. Montat iniţial în anul 2019 pe scena Teatrului Stela Popescu în regia lui Aurelian Horaţiu Bîrcă, scenografia clasică a lui Cristian Marin şi coregrafia Ioanei Macarie, spectacolul ‘Revolta poveştilor’ aduce în prim-plan importanţa lecturii şi a imaginaţiei

* În cadrul proiectului „Clasic e fantastic. Cum să înțelegem muzica”, de la ora 11:00, Ateneul Român va găzdui Musorgski – Tablouri dintr-o expoziție, cu Bucharest Wind Ensemble: Ioana Balașa – flaut, Valentin Ghita – oboi, Flaviu Ludușan – clarinet, Ștefan Danifeld – corn, Ionuț Mardare – fagot. Prezintă Irina Sârbu

* Alături de secţiunea de dezbateri şi cea dedicată cinematografiei ţărilor nordice, Nordic Festival propune şi o serie de evenimente literare care aduc în prim plan scrierile a cinci autori clasici şi contemporani îndrăgiţi de public, între 13 – 16 februarie, la Bucureşti. Maja Lunde (Norvegia), Jon Kalman Stefansson (Islanda), Alex Schulman (Suedia), Sofi Oksanen (Finlanda) şi Hans Christian Andersen (Danemarca) sunt starurile literare în jurul cărora gravitează cele cinci evenimente care vor avea loc la Cărtureşti Verona şi Librăria Humanitas de la Cişmigiu, în parteneriat cu Editura Polirom şi Humanitas Fiction. Intrarea este liberă. Alex Schulman, autorul romanelor Supravieţuitorii şi Gara Malma, va fi prezent la Bucureşti pentru o discuţie despre opera sa literară şi nu numai cu scriitorul şi criticul Marius Chivu. Printre invitaţii de renume din lumea literară şi domenii conexe care vor participa la celelalte evenimente şi vor extinde dialogul cu publicul către tematici relevante se numără jurnalista Paula Herlo, scriitoarele şi jurnalistele Ana Maria Sandu şi Alina Purcaru, Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction, antropologul Alexandru Bălăşescu, sau directorul executiv al Asociaţiei Parcul Natural Văcăreşti, Dan Bărbulescu. Printre partenerii media: radio Bucureşti FM, Radio România Cultural. Din program:

• Sâmbătă, 15 februarie, ora 11:30, la Cărtureşti Verona – Sensurile cele noi ale poveştilor: Cum îl mai citim pe Andersen azi? Participă: Ana Maria Sandu & Alina Tudor. Discuţia va fi animată de o expoziţie de ilustraţii inspirate de patru basme de Andersen, realizate de elevi ai Şcolii Gimnaziale de Arte nr. 3, coordonaţi de prof. Florentina Niţă
• Sâmbătă, 15 februarie, ora 13:00, la Cărtureşti Verona – Literatura fiordurilor: Între cerul şi pământul Islandei în romanele lui Jon Kalman Stefansson (în parteneriat cu Editura Polirom). Participă: Dana Pîrvan & Magda Răduţă. Moderatoare: Alina Purcaru. O incursiune în universul deopotrivă fascinant şi teribill, liric şi neiertător ca marea îngheţată a nordului, din cărţile lui Jon Kalman Stefansson. Traducătoarea Magda Răduţă şi criticul literar Dana Pîrvan, alături de scriitoarea Alina Purcaru, ne ghidează în lumea creionată de autorul islandez, care îmbină cu măiestrie observaţii subtile despre firea omului şi valoarea vieţii cu descrieri lucide, de neuitat, ale unui ţinut copleşitor: Islanda. Cel mai recent roman al autorului islandez, Absenţa ta e întuneric (Fjarvera thin er myrkur), în curs de apariţie la Editura Polirom, va fi lansat în cadrul evenimentului
• Sâmbătă, 15 februarie, ora 17:00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu – Alex Schulman în dialog cu Marius Chivu (în parteneriat cu Humanitas Fiction) – Întâlnire cu autorul suedez Alex Schulman, cunoscut cititorilor din România pentru romanele Supravieţuitorii şi Gara Malma, într-o discuţie cu Marius Chivu în care va dezvălui şi alte aspecte ale carierei sale – de jurnalist, blogger şi foarte popular realizator de podcasturi. Alex Schulman este un autor suedez cunoscut pentru scrierile sale evocatoare şi profund personale

* Muzeul Național al Literaturii Române organizează sâmbătă, 15 februarie, între orele  14.00-18.00, la sediul său din str. Nicolae Crețulescu 8, în cadrul Atelierului de creație Poezie în viață, coordonat de Nina Vasile, o întâlnire cu scriitorul și muzicianul Călin Torsan. Detalii: https://www.facebook.com/caleapoeziei

* Muzeul Național al Literaturii Române organizează, în perioada 15 februarie – 9 martie, la sediul din Str. Nicolae Crețulescu 8, expoziția „Memories” – Expoziție de obiecte/ instalații din hârtie, realizată de artista Nadia Ioan. Expoziția va fi însoțită de lansarea publicației Eterna prezenṭă. Vocile femeilor din familia mea”, care cuprinde dialoguri ale artistei cu cele trei generații de femei din familia sa și relatări ale experiențelor trăite de acestea în vremuri demult apuse. Vernisajul va avea loc în data de 15 februarie, ora 16:00

* Filiala Vrancea a Uniunii Artiștilor Plastici din România, organizează la Centrul Artelor Vizuale, București, Expoziția Filialei 2025 – Str. Biserica Enei 16. Pe simezele galeriei își vor prezenta creațiile: Iuliana Andreescu Cucu, Mihai Chiuaru, Gabriela Arghirescu Popa, Cristina Dimuș, Ștefan Dumitru, Laura Dumitru, Emilia Filip, Gheorghiță Galan, Rodica Gherghinoiu Croitoru, Cristi Însurățelu, Viorica Oana Kalany, Titi Leica, Liviu Nedelcu, Laurenţiu Nistor, Valeriu-Daniel Năstase, Laurențiu Păun, Elena Stoiciu, Marian Surăianu, Monica Turcu, Monica Voicu,Gheorghe Zărnescu. Expoziția va fi prezentată, sâmbătă 15 februarie, de la ora 17:00, de Luiza Barcan, critic de artă. Perioada de vizitare 15 – 28 februarie

* Teatrul Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian încântă publicul în luna februarie cu spectacole în serie: primul week-end al lunii este dedicat operei rock în concert “Meşterul Manole,” al doilea weekend revine celor 3 reprezentaţii ale premierei „Vocea umană,” al treilea week-end este rezervat spectacolului “Bonjour, bonne nuit, Paris,” iar finalul de lună readuce în prim-plan opereta „Voievodul ţiganilor.” Din program:

• Bonjour, Bonne Nuit, Paris – 15, 16 februarie, ora 18:00 şi 18 februarie, ora 19:00

* Sala mică a Ateneului Româna va găzdui, de la ora 19:00, un recital cameral susținut de Carina Boldea – flaut, Marius Boldea – pian. În program: Francis Poulenc – Sonata pentru flaut și pian, Claude Debussy – Syrinx, Carl Reinecke – Sonata pentru flaut și pian (Undine), Katherine Hoover – Kokopeli, Sigismund Toduță – Sonata pentru flaut și pian

* Pe data de 15 februarie, Sala Palatului se transformă din nou, de la ora 19:30, în „sufrageria lui Andrei Tudor”, ocazie cu care va fi celebrată iubirea prin hituri românești de dragoste într-o abordare nouă, simfonic-pop, alături de Orchestra Simfonică București

* Sâmbătă, 15 februarie, de la ora 20:00, începe Horror Vacui, cel mai lung eveniment teatral din lume, organizat de Asociația A.R.T. Fusion, sub umbrela Papercuts, o inițiativă ce își propune să încurajeze schimbarea socială prin mai multă reziliență culturală și civică. Această reprezentație de tip teatru durațional se va desfășura timp de 7 zile, non-stop, 24 de ore din 24, până pe 22 februarie, la Galeria de Artă Galateca din București. Accesul la eveniment este gratuit. Peste 500 de actori vor aduce la viață un performance unic, în premieră mondială, ce pune în prim-plan tema abandonului copiilor, un fenomen ce a marcat profund societatea românească, în special în perioada comunistă. Horror Vacui – ‘fobia de gol’ – abordează tema abandonului, a golului şi a responsabilităţii colective, propunându-și să realizeze o mediere emoțională și să facă un apel pentru recunoașterea unei părți a trecutului traumatic al României, pentru a pune lumină pe tema abandonului copiilor din țara noastră și pe istoria acestui fenomen din perioada comunistă. Printre actorii care se vor alătura se numără Maia Morgenstern, Ofelia Popii, Ada Galeș, Mihaela Sîrbu, Richard Bovnovski, Nicoleta Lefter, Tudor Cucu Dumitrescu, dar și Kate Pendry, o actriță britanică-norvegiană câștigătoare a premiului Ibsen, precum și alți scriitori și jurnaliști de renume internațional. Publicul este invitat să contribuie cu testimoniale sau poveşti personale despre abandon, care pot fi incluse în performance şi interpretate de actori, accesând https://bit.ly/formular-papercuts.

* Lansarea unui nou show imersiv la MINA, Museum of Immersive New Art – Alice în Țara Minunilor, va avea loc pe 15 februarie. Spectacolul este conceput și realizat de echipa MINA Creative Studios și va fi disponibil pentru public timp de șase luni, în spațiul imersiv al muzeului din București. Acest show multimedia transformă celebra poveste a lui Alice într-o experiență multisenzorială unică, ce îmbină proiecții spectaculoase, sunet ambiental și efecte interactive, aducând la viață un univers suprarealist

* Braşov: Muzeul de Artă Braşov celebrează Ziua Naţională a Lecturii pe 15 februarie, printr-o serie de activităţi menite să inspire iubitorii de carte şi artă. Evenimentul include un workshop creativ de zâne, o bibliotecă pop-up cu publicaţii ale Editurii Muzeului de Artă Braşov şi o expoziţie virtuală pe website-ul instituţiei intitulată ‘Lectura în artă: între realitate şi simbol’. Programul se desfăşoară între orele 9:00 şi 17:00, la sediul muzeului din Bd. Eroilor nr. 21.

• Între orele 13:00 şi 15:00, va avea loc un workshop dedicat realizării de zâne inspirate de operele din Galeria de Artă Românească. Sub îndrumarea Alexandrei Ilniţchi-Ardelean, referent de specialitate în cadrul muzeului, participanţii vor explora operele de artă şi vor crea reviste miniaturale personalizate, îmbinând colajul cu texte scrise de mână, desene şi ilustraţii. Workshop-ul este deschis tuturor, indiferent de experienţă, însă locurile sunt limitate la 12 participanţi
• Începând cu 15 februarie, pe website-ul Muzeului de Artă Braşov, publicul va putea explora expoziţia virtuală ‘Lectura în artă: între realitate şi simbol’. Aceasta include opere de artă din colecţia muzeului, accentuând modul în care cartea a fost reprezentată în artele vizuale de-a lungul timpului. Expoziţia analizează diversele contexte în care lectura este ilustrată, dezvăluind semnificaţii simbolice şi perspective culturale distincte

* Brașov: De la ora 18:30, în Sala Operei, are loc spectacolul piesei „Rigoletto, bufonul cu destin tragic”, din capodopera care poartă acelaşi titlu, compusă de Giuseppe Verdi. Îşi dau concursul Orchestră şi Corul Operei Braşov. Conducerea muzicală a spectacolului va fi asigurată de maestrul Traian Ichim. Regia artistică îi aparţine lui Matteo Mazzoni (Italia). Scenografia: Rodica Garştea. Dirijor cor: Dragoş Cohal. Asistent regie: Silvia Papadopoulos. Asistent mişcare scenică: Diana Drăgan. Bodypainting: Giusy Campolungo, Lucia Postacchini. Regie scenă: Alina Nistor, Silvia Papadopoulos. Eveniment desfăşurat cu sprijinul Consiliului Local al Municipiului Braşov şi al Primăriei Municipiului Braşov

* Cluj-Napoca: Micii spectatori clujeni sunt aşteptaţi la finalul săptămânii la Teatrul de Păpuşi ‘Puck’ la două spectacole pline de farmec: ‘Teatrul Umbrelor’/ ‘Árnyak színháza’, în regia lui Rumi Laszlo (sâmbătă, 15 februarie, de la ora 11:00) şi ‘Frumoasa din pădurea adormită’, în regia lui Gabriel Apostol (duminică, 16 februarie, de la orele 11:00 și 12.30)

* Craiova: Biblioteca Judeţeană ‘Alexandru şi Aristia Aman’ Craiova organizează o serie de evenimente culturale dedicate împlinirii a 149 ani de la naşterea marelui sculptor român Constantin Brâncuşi (19 februarie):

• atelier interactiv şi jocuri educative ‘Să-l descoperim pe Brâncuşi’; participă elevi ai Colegiului Naţional ‘Ştefan Velovan’ – ora 10:30 – sala ‘acad.Basarab Nicolescu’
• atelier educativ ‘Despre Brâncuşi în cuvinte şi imagini’; participă elevi ai Şcolii Gimnaziale ‘Mihai Eminescu’ – ora 13:00 – sala Mediatecă/American Corner
• expoziţie de carte ‘Brâncuşi – omul şi artistul’ (17-21 februarie – sala ‘acad. Dinu C. Giurescu’)

* Ploiești: Holograf va porni în turneul național „Sigur” și va susține un concert la Casa de Cultură a Sindicatelor din Ploiești, astăzi, 15 februarie, de la ora 19:30. Trupa va aduce pe scenă o combinație perfectă de hituri clasice precum „Ți-am dat un inel”, „Dincolo de nori”, dar și melodii noi, totul într-o atmosferă plină de emoție, energie și pasiune

– Sport

* Au loc meciuri în etapa a 27-a a Superligii de fotbal:

• FC Petrolul Ploieşti – AFC UTA Arad (Stadion ”Ilie Oană” – Ploieşti, ora 15:00)
• FC Dinamo Bucureşti – FC Farul Constanţa (Stadion Arcul de Triumf – Bucureşti, ora 20:00)

* Naţionala României înfruntă echipa Portugaliei, în Rugby Europe Championship 2025 (Stadionul Municipal – Botoşani, ora 17:00)

* CS Gloria 2018 Bistriţa-Năsăud înfruntă echipa franceză Handball, în Grupa A a Ligii Campionilor la handbal feminin (Teraplast Arena – Bistriţa, ora 17:00)

* SCM Râmnicu Vâlcea întâlneşte echipa BV Borussia Dortmund, în Grupa B a competiţiei feminine de handbal EHF European League (Sala Sporturilor ”Traian” – Râmnicu Vâlcea, ora 19:00)

* Sunt programate meciuri din etapa a 16-a a Ligii Naţionale de handbal masculin:

• ACS HC Buzău 2012 – CSM Vaslui (Sala ”Romeo Iamandi” – Buzău, ora 18:00)
• CSM Făgăraş – CSU din Suceava (Sala ”Radu Negru” – Făgăraş, ora 18:00)
• CSM Bucureşti – AHC Potaissa Turda (Sala Apollo – Bucureşti, ora 17:30)
• CSM Bacău – SCM Politehnica Timişoara (Sala Sporturilor ”Narcisa Lecuşanu” – Bacău, ora 18:00)

* Are loc turneul Final 8 al Cupei României la baschet masculin (Oradea Arena, 12-16 februarie)

* Se dispută meciurile din sferturile de finală ale Cupei României la volei feminin (Sala Sporturilor – Piatra Neamţ)

* Sunt programate meciuri în etapa a 20-a a Diviziei A1 la volei masculin:

• CS Ştiinţa Explorări Baia Mare – CS Arcada Galaţi (Sala Polivalentă ”Lascăr Pană” – Baia Mare, ora 12:00)
• CSU Ştiinţa Bucureşti – CS Dinamo Bucureşti (Sala Politehnica – Bucureşti, ora 17:00)
• SCM Zalău – CS ‘U’ Cluj (Sala Polivalentă ”Gheorghe Tadici” – Zalău, ora 18:00)
• CSM Corona Braşov – CS Unirea Dej (Sala Polivalentă ”Dumitru Popescu-Colibaşi” – Braşov, ora 19:30)

* Au loc partide în Campionatul Naţional de hochei pe gheaţă

• CSM Galaţi – SC Miercurea Ciuc (Patinoarul Dunărea – Galaţi, ora 18:30)
• Sportul Studenţesc – ACSH Gheorgheni (Berceni Arena, ora 11:00)

* Are loc un turneu de tenis masculin ITF la Bucureşti (Centrul Naţional de Tenis – Bucureşti, 10-16 februarie)

– S-a întâmplat într-o zi de 15 februarie

* Acum 182 de ani (1843) Consistoriul din Blaj cerea episcopului Ioan Lemeni să facă demersuri pe lângă împărat împotriva legii privind obligativitatea limbii maghiare în administraţie, justiţie, şcoli, biserici etc, lege votată de Dieta Transilvaniei

* Cu 161 de ani în urmă (1864) apărea, la Bucureşti, la iniţiativa unui grup de tineri ofiţeri, primul număr al revistei „România Militară”, ca publicaţie independentă, având inscripţionată pe copertă deviza: Ştiinţă, artă şi istorie militară. Prin Înaltul Decret Regal nr. 3663, din 1 ianuarie 1898, „România Militară” devine revista oficială a Marelui Stat Major. Până în anul 1989, a apărut sub diferite titulaturi – „Revista militară generală”, „Cultura militară”, „Probleme de artă militară”. Din anul 1990 poartă actuala denumire – „Gândirea militară românească” – şi are o periodicitate de şase apariţii pe an. Publicaţie de teorie şi ştiinţă militară, editată de către Statul Major General al Armatei României, revista „Gândirea militară românească” se adresează atât corpului ofiţeresc, cât şi mediilor instituţionale guvernamentale şi neguvernamentale preocupate de problematica militară naţională şi internaţională

* În urmă cu 149 de ani (1876), la Bucureşti, apărea lunar (până la 15 mai, acelaşi an), „Revista literară şi ştiinţifică”, sub îndrumarea lui Bogdan Petriceicu Haşdeu (partea literară) şi a dr. Dimitrie Brândză (partea ştiinţifică)

* Acum 143 de ani (1882) România şi Regatul Ţărilor de Jos stabileau relaţii diplomatice la nivel de legaţie. La 21 decembrie 1841, a fost înfiinţată prima reprezentanţă diplomatică a Regatului Ţărilor de Jos, prin Viceconsulatul comercial de la Galaţi. La 25 august 1856, Olanda a stabilit la Bucureşti o misiune cu atribuţii şi competenţe mai largi: o Agenţie şi un Consulat General. Au urmat, în 1857, Agenţii Consulare Onorifice la Bârlad, Botoşani, Focşani, Giurgiu, Roman. La 12/24 ianuarie 1880, Regatul Ţărilor de Jos a recunoscut independenţa României. Consulatul General din Bucureşti a fost ridicat la nivel de Agenţie Diplomatică, iar la 15/27 februarie 1882, la rang de Legaţie, şeful misiunii avansând la gradul de ministru rezident. Între 1880-1898, România a fost reprezentată în Olanda de Legaţia sa la Bruxelles. În 1898 a fost înfiinţată „a unsprezecea misiune diplomatică a României, cu reşedinţa la Haga”. În 1900, acesteia îi erau subordonate Consulatul General din Rotterdam şi Consulatele de la Amsterdam, Dordrecht şi Haga-Scheveningen. La 25 august 1966, raporturile dintre cele două ţări au fost ridicate la rang de Ambasadă

* Se împlinesc 141 de ani de la sfinţirea Catedralei „Sfântul Iosif” din Bucureşti, supranumită și „catedrala fără turn”. Opera cea mai impunătoare a arhiepiscopului Ignaţiu-Felix Paoli (primul ierarh al Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucureşti) este Catedrala „Sfântul Iosif” din Bucureşti, construită în perioada 1873-1884 şi sfinţită în ziua de vineri, 15 februarie 1884. Construcţia catedralei a început în vara anului 1873, după ce, la 17 iulie, Primăria Bucureşti a eliberat autorizaţia de construcţie. Planurile au fost realizate de arhitectul vienez Friederich von Schmidt, optând pentru stilul romanic, cu elemente gotice. Iniţial, lucrările de construcţie au fost coordonate de călugărul arhitect Alfons Zegers, din Dublin, piatra de temelie fiind sfinţită în toamna anului 1875. Patron al catedralei a fost ales Sfântul Iosif, soţul Preasfintei Fecioare Maria. În ziua consacrării ei, 15 februarie 1884, în cadrul Sfintei Liturghii pontificale prezidată de arhiepiscopul Ignaţiu Paoli, Catedrala romano-catolică „Sfântul Iosif” din Bucureşti nu era finalizată, chiar dacă era terminată. Ziua de 15 februarie 1884 a fost considerată de arhiepiscopul Ignaţiu Paoli drept „cea mai fericită zi din viaţă”. În anii următori s-au efectuat ample lucrări de împodobire a Catedralei „Sfântul Iosif” din Bucureşti: în anul 1888 au fost executate şi montate cele două altare secundare şi cele 14 staţiuni de la Calea Sfintei Cruci, stâlpii şi coloanele din interior au fost îmbrăcaţi în stucomarmură, iar soclul pereţilor în stucolustru şi au fost executate băncile şi scaunele din prezbiteriu; în anul 1889 a fost instalat sistemul de încălzire cu aer cald; în anul 1892 a fost adusă de la Paris şi montată prima orgă a catedralei etc. Date fiind aceste dotări necesare bunei funcţionări a catedralei, în ziua de 29 ianuarie 1895, arhiepiscopul Otto Zardetti a înfiinţat Parohia Catedralei „Sfântul Iosif”, catedrala devenind şi biserică parohială. Primul paroh a fost preotul Iosif Baud (până în 1911), fiind urmat de celebrii parohi şi canonici Carol Auner (1911-1932) şi Iosif Schubert (1932-1950)

* Cu 92 de ani în urmă (1933), în zilele de 15 şi 16 februarie, au avut loc grevele muncitorilor ceferişti de la atelierele „Griviţa Roşie” din Bucureşti. Muncitorii, în rândul cărora comuniştii desfăşurau o intensă propagandă, au ocupat atelierele. După eşuarea negocierilor cu autorităţile, armata şi poliţia au tras în grevişti şi au pus capăt acţiunii (soldate cu 3 morţi şi 40 de răniţi din rândul muncitorilor). În Parlament, măsurile Guvernului au fost aspru criticate de partidele din opoziţie

* Acum 79 de ani (1946) a început să funcționeze primul calculator electronic de uz general ENIAC (prescurtare de la Electronic Numerical Integrator And Computer), conceput în 1943, la Universitatea din Pennsylvania, Statele Unite

* În urmă cu 56 de ani (1969) avea loc inaugurarea liniei ferate electrificate Bucureşti-Braşov, prima de acest fel din România, în sistemul cel mai avantajos din punct de vedere tehnico-economic şi energetic: curent alternativ monofazat de frecvenţă industrială 50 Hz, la tensiunea de 25 kW

* Sunt marcaţi 45 de ani (1980) de când, la Brăila, a fost lansată la apă prima navă de pescuit oceanic construită în România – „Parângul”

* Acum 36 de ani (1989) avea loc încetarea Războiului Afgano-Sovietic. La 27.XII.1979, 750 de soldaţi ai trupelor de elită sovietice au invadat Afganistanul şi l-au ucis pe preşedintele Hafizullah Amin. În războiul care a urmat, forţele afgane implicate au fost Partidul Popular Democrat din Afganistan, de orientare marxistă, susţinut de către forţele sovietice, care au luptat contra rebelilor islamişti Mujahedini. Rebelii au fost susţinuţi de mai multe ţări, printre care şi SUA, Arabia Saudită, Pakistan şi alte state musulmane, în contextul politic internaţional al Războiului Rece. Din cauza costului ridicat şi a inutilităţii politice finale ale acestui conflict militar, războiul din Afganistan a fost, deseori, asemănat cu Războiul din Vietnam, americano-vietnamez. Până la mijlocul anilor ’80, peste cinci milioane de bărbaţi, femei şi copii – o treime din populaţia Afganistanului – a emigrat în Pakistan, Iran şi în alte ţări, într-unul din cele mai mari exoduri din lume de după Al Doilea Război Mondial. Bombardamentele ruseşti asupra satelor afgane au curmat aproape un milion de vieţi

* Cu 34 de ani în urmă (1991) avea loc înființarea „Grupului de la Vişegrad”, organizaţie de cooperare regională reunind Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia. În cetatea medievală Visegrád din Ungaria, Václav Havel – preşedintele Cehoslovaciei, Lech Wałęsa – preşedintele Poloniei şi József Antall – primul ministru al Ungariei au semnat o declaraţie comună prin care îşi asigurau sprijin reciproc în vederea integrării politice şi economice în Uniunea Europeană. De asemenea, prin acelaşi document au fost puse bazele unei strânse cooperări regionale între statele semnatare. România a ratat aderarea la acest grup, din cauza evenimentelor din 1990 (mineriadele şi conflictul interetnic de la Târgu-Mureş), refuzul fiind comunicat direct președintelui Ion Iliescu. Aceasta a fost, de altfel, reînnoirea unui acord din 1335 între regii Ioan al Boemiei, Cazimir al III-lea al Poloniei şi Carol Robert de Anjou al Regatului Ungar

* Se împlinesc 25 de ani (2000) de când a început, la Bruxelles, prima etapă a negocierilor pentru aderarea României la Uniunea Europeană (UE). Din cele 31 de capitole ce urmau a fi negociate, s-a început cu cele referitoare la învăţământ, cultură şi audiovizual. România a devenit membră a Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007

* Acum 18 ani (2007) avea loc inaugurarea postului de radio „Antena Sibiului”, ce face parte din reţeaua de studiouri regionale ale Societăţii Române de Radiodifuziune

* Acum 14 ani (2011) au început protestele împotriva regimului libian, în orașul Benghazi, extinzându-se ulterior în toată țara. Manifestanții au preluat controlul asupra unui număr important de orașe, în special în estul Libiei. Războiul Civil Libian din 2011 a fost un conflict între revoluționarii libieni și Marea Jamahiriye Arabă Socialistă Populară Libiană. A început ca o serie de proteste și confruntări care au avut loc în statul nord-african împotriva lui Muammar al-Gaddafi, conducătorul Libiei de 42 de ani. Protestele au început pe 15 februarie 2011 și au devenit o revoltă la scară mare până la sfârșitul lunii februarie, luptele evoluând aproape către un război civil, mai ales după ce Consiliul Național de Tranziție a preluat conducerea în teritoriile controlate de revoluționari. Cele mai multe națiuni au condamnat cu fermitate utilizarea forței împotriva civililor, Statele Unite impunându-i sancțiuni lui Gaddafi. Pe 20 octombrie 2011, Gaddafi a fost capturat de către revoluționari în timp ce încerca să fugă din orașul Sirt, murind în circumstanțe neelucidate

* Cu 12 ani în urmă (2013) meteoritul de la Celeabinsk a explodat deasupra Pământului în regiunea din estul munților Urali, Rusia. Căderea meteoritului, cu un diametru de circa 15 metri și o greutate aproximativă de 7.000–10.000 de tone, s-a produs la ora locală 9:23, în ziua de vineri 15 februarie 2013, daunele principale în urma căderii producându-se în acest oraș și în cinci localități vecine: Emanjelinsk, Kopeisk, Korkino, Iujnouralsk și Etkul. Aproximativ 1.200 de persoane, printre care peste 80 de copii, au fost rănite de cioburile de geamuri sparte sau de obiecte deplasate de unda de șoc în urma căderii. Pe parcursul căderii, după intrarea în atmosferă cu o viteză de 18–20 km/s meteoritul a început să se dezintegreze, din cauza supraîncălzirii și topirii, și să se rupă în bucăți incandescente, fragmentele de rocă prăbușindu-se cu o viteză aproximativă de 35.000 km/oră (de zece ori mai repede decât un glonț de pușcă)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Naţională a Lecturii” este marcată, începând din anul 2022, pentru încurajarea cititului. A fost aleasă data de 15 februarie deoarece reprezintă ziua de naştere a două mari personalităţi care au jucat un rol important în dezvoltarea educației românești, precum și în promovarea lecturii: politicianul și criticul literar Titu Maiorescu (n.15.II.1840 – m.18.VI.1917), care a fost fondatorul societății literare Junimea, și Spiru Haret (n.15.II.1851 – m.17.XII.1912), care a fost un matematician renumit și ministru al Educației, creditat pentru dezvoltarea sistemului educațional modern al României

– 1794: S-a născut arhiepiscopul Alexandru Şuluţiu-Sterca, primul mitropolit greco-catolic („unit”) din Transilvania (din 1855) (m. 1867)

– 1823: S-a născut Melchisedec (Mihail) Ştefănescu, episcop, istoric şi profesor; primul chiriarh al Episcopiei Dunării de Jos (înfiinţată la 17 noiembrie 1864); unul dintre fruntaşii luptei pentru Unirea Principatelor şi pentru consolidarea ei; a contribuit la unirea celor două biserici locale din Moldova şi Ţara Românească, ajungând ca în anul 1865 să se întrunească la Bucureşti, pentru prima dată, un Sinod general al Bisericii Ortodoxe Române; contribuţii deosebite la întocmirea Legii Organice din 1872 (prin care s-a constituit Sfântul Sinod al BOR); „părintele autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române şi părintele orfanilor”; membru al Societăţii Academice Române din 1870; vicepreşedinte al Academiei Române (1882-1885) (m. 1892)

– 1834, 15/27: S-a născut V.[asile] A.[lexandrescu] Urechia, istoric, scriitor şi om politic liberal; deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri; de numele său se leagă iniţierea şi întemeierea a numeroase societăţi şi instituţii (în 1865, de exemplu, s-a numărat printre fondatorii Ateneului Român din Bucureşti); membru fondator al Societăţii Academice Române (1867); vicepreşedinte al acestui for de mai multe ori (m. 1901)

– 1838: S-a născut Eusebiu Popovici, preot şi profesor; specialist în Vechiul Testament, în limbile semitice, în istoria bisericii şi în drept bisericesc; a tradus în limba română „De Bello Gallico” de Cezar şi „Exerciţii pentru sintaxa limbii latine” de Hauber; membru de onoare al Academiei Române din 1908 (m. 1922)

– 1840, 15/27: S-a născut Titu Maiorescu, om politic, critic literar, eseist, scriitor, estetician, profesor, filosof şi jurist; membru marcant al Partidului Constituţional (Junimist), iar ulterior al Partidului Conservator (al cărui preşedinte a fost între anii 1913 şi 1914); de mai multe ori ministru în cabinete conservatoare şi prim-ministru (1912-1913); fondatorul grupării literare ieşene „Junimea”; întemeietor al criticii literare româneşti moderne; membru fondator al Societăţii Academice Române (1866); vicepreşedinte al Academiei Române (1880-1884; 1886-1887) (m. 1917) – 185 de ani

– 1841: S-a născut istoricul Mihail C. Suţu; a pus bazele unei cercetări numismatice sistematice şi istorice, înscriindu-şi numele între primii numismaţi din sud-estul Europei; a donat Academiei Române întreaga sa colecţie de monede şi antichităţi; membru titular al Academiei Române din 1909 (m. 1933)

– 1850, 15/27: S-a născut pictorul și profesorul Ion Andreescu; unul dintre reprezentanţii impresionismului românesc; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (m. 1882) – 175 de ani

– 1851: S-a născut Spiru Haret, matematician, sociolog (a întrevăzut posibilitatea aplicării matematicii la studiul societăţii), pedagog şi om politic liberal; ca ministru al cultelor şi instrucţiunii publice în mai multe rânduri, a reorganizat pe baze moderne învăţământul românesc de toate gradele; membru titular al Academiei Române din 1892, vicepreşedinte al acestui for (1904-1907) (m. 1912)

– 1857: S-a născut Emanuil Grigorovitza, prozator şi filolog; a publicat studii filologice privind sintaxa şi etimologia limbii germane sau prezenţa elementului românesc în graiurile săseşti din Ardeal, ca şi un important dicţionar german-român; impresionante sunt şi datele adunate sub titlul „Românii din monumentele literare germane medievale” (1901) (m. 1915)

– 1896: S-a născut medicul Ştefan S. Nicolau; fondatorul şi directorul Institutului de Inframicrobiologie din Bucureşti (1950-1967); creatorul şcolii româneşti de inframicrobiologie; membru titular al Academiei Române din 1984 (m. 1967)

– 1904: S-a născut inginerul geolog Ion Huber-Panu; a studiat influenţa temperaturii asupra flotaţiei mineralelor, efectuând primele cercetări pe plan mondial în domeniul cineticii acesteia (a fost primul care a definit viteza de flotaţie); membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1974)

– 1910: S-a născut prozatorul Paul Daniel (pseudonimul lui Paul Daniel Ionescu) (m. 1983) – 115 ani

– 1921: S-a născut scriitorul V.[ictor] Em.[il] Galan (m. 1995)

– 1923: S-a născut Petre Solomon, poet, traducător (din literaturile engleză, americană, franceză, rusă şi maghiară) şi eseist (m. 1991)

– 1925: S-a născut Kemal Haşim Karpat, istoric, politolog, sociolog și profesor turc de origine română; specializat în istoria Imperiului Otoman; stabilit din 1942 în Turcia și din 1950 în SUA (m. 2019) – 100 de ani

– 1927: S-a născut istoricul, omul politic și profesorul Dinu C. Giurescu; descinde dintr-o celebră familie de istorici, fiind fiul lui Constantin C. Giurescu și nepotul lui Constantin Giurescu; în afara numeroaselor studii şi cercetări privind istoria românilor, a editat documente diplomatice privind perioada postbelică; membru titular al Academiei Române din 2001, vicepreședinte al Academiei Române (2014) (m. 2018)

– 1930: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) Romulus Zaharia, prozator, reporter, om de film; stabilit în SUA (1988-2003) (m. 2006) – 95 de ani

– 1931: S-a născut Petre Stoica, poet, traducător, publicist, colecţionar de presă şi bibliofil; întemeietorul Muzeului Presei „Sever Bocu”, muzeu unic în România, inaugurat în 2007, în Jimbolia (m. 2009)

– 1931: A murit Dimitrie Comşa, economist, agronom (a militat pentru modernizarea agriculturii); om politic (fruntaş al Partidului Naţional Român, unul dintre semnatarii Memorandumului/1892); membru de onoare al Academiei Române din 1926 (n. 1846)

– 1933: S-a născut Octavian Lazăr Cosma, muzicolog şi profesor; preşedintele Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (2006-2010); membru titular al Academiei Române din 2016

– 1933: S-a născut Iosif Sava (nume la naştere: Iosif Segal), muzicolog, critic muzical, realizator de emisiuni de radio și televiziune, scriitor, clavecinist și pianist; în 1951 şi-a început activitatea de editor muzical la Radiodifuziunea Română, realizând, din 1972, programul săptămânal „Invitaţiile Eutherpei“ și, în paralel, emisiunile „Cronica muzicală“ şi „Viaţa muzicală în actualitate“; în 1980 a început activitatea la TVR, realizând săptămânal emisiunea „Serata muzicală TV“ (m. 1998)

– 1935: S-a născut Avy Abramovici, violonist şi profesor israelian originar din România – 90 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a nașterii 15.XII.1935

– 1936: S-a născut interpreta de muzică populară Tita Bărbulescu (m. 2021)

– 1941: S-a născut Doina Curticăpeanu, critic şi istoric literar, profesoară universitară

– 1944: S-a născut regizorul Alexandru Bocăneţ, realizator de filme şi emisiuni de televiziune (m. 1977)

– 1944: S-a născut poeta Florica Mitroi (m. 2002)

– 1945: S-a născut prozatorul, publicistul și profesorul Cornel Cotuţiu – 80 de ani

– 1947: S-a născut Roxana Eminescu, cercetător al literaturilor şi civilizaţiilor de limbă portugheză, critic literar, jurnalistă, profesoară şi traducătoare; fiica juristei Iolanda Eminescu; în 1981 a plecat cu o bursă în Portugalia; a lucrat ca profesor invitat la „Universitatea Nova” din Lisabona şi în redacţia ziarului „O Tempo” din acelaşi oraş; în 1984 s-a stabilit la Brest, în Franţa; se numără printre puţinii specialişti români în lusitanistică

– 1947: S-a născut Oscar Berger, jurnalist, regizor, editor, scenarist şi producător de film; a contribuit la apariţia primului ziar privat din Timişoara de după Revoluţie, ziarul „Timişoara”; a fost un susţinător constant al principiilor Proclamaţiei de la Timişoara (m. 2013)

– 1950: S-a născut Alexandru Dan Condeescu, critic, istoric şi stilist literar, editor; fost director al Muzeului Literaturii Române, timp de 17 ani; din 1992 a fost redactor-șef al revistei editate de Muzeul Literaturii Române, „Manuscriptum” (m. 2007) – 75 de ani

– 1955: S-a născut dirijorul Florin Totan; autorul proiectului cultural de succes „Bucuriile muzicii”; numit de public „André Rieu de România” – 70 de ani