Comisia Europeană face concesii României: recepție parțială pentru proiectele PNRR!

După negocieri intense cu oficialii europeni, Comisia Europeană a acceptat ca proiectele finanțate prin PNRR să poată fi considerate finalizate și recepționate chiar dacă anumite lucrări auxiliare sau racordări la utilități nu sunt încă încheiate. Decizia este văzută de autoritățile române drept o adevărată gură de oxigen pentru administrațiile locale și pentru beneficiarii care au ajuns cu investițiile la peste 90% din stadiul de implementare, dar riscau să piardă finanțarea din cauza unor întârzieri independente de voința lor.

România a obținut una dintre cele mai importante concesii de la Comisia Europeană de la lansarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), într-un moment în care mii de investiții din întreaga țară riscau să piardă finanțarea europeană din cauza unor blocaje administrative și proceduri birocratice care nu depindeau de beneficiari.

În practică, noul mecanism va permite recepționarea lucrărilor esențiale și funcționale ale unui proiect, chiar dacă anumite componente secundare nu sunt încă finalizate. Este vorba despre lucrări auxiliare strict delimitate tehnic, fizic și valoric, care nu afectează funcționarea obiectivului și care nu pot depăși 5% din valoarea totală a contractului.

Mai mult, proiectele vor putea fi recepționate chiar și în situațiile în care racordările definitive la rețelele de energie electrică, apă sau alte utilități întârzie din motive administrative, cu condiția existenței unor soluții provizorii funcționale.

Pentru numeroase primării și instituții publice, această modificare poate face diferența dintre succes și eșec. În ultimii ani, numeroase investiții au fost practic finalizate, însă nu au putut fi recepționate din cauza întârzierilor la emiterea unor avize, a lipsei unor branșamente definitive sau a altor proceduri administrative aflate în afara controlului beneficiarilor.

Premierul interimar Ilie Bolojan a explicat că impactul acestei decizii va fi unul major, întrucât România gestionează un volum uriaș de investiții prin PNRR.

Potrivit acestuia, țara noastră se confruntă cu o situație fără precedent, având simultan aproximativ 15.000 de șantiere și proiecte de investiții în derulare. În aceste condiții, apar inevitabil probleme legate de capacitatea constructorilor, lipsa forței de muncă, dificultăți administrative, întârzieri la utilități sau probleme de cofinanțare.

„Salvăm fonduri importante”, a transmis Bolojan, subliniind că numeroase investiții locale care riscau să nu fie decontate la timp vor putea acum să intre în categoria proiectelor finalizate.

Negocierile cu Bruxelles-ul au pornit de la o realitate îngrijorătoare. Analizele efectuate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene au arătat că aproximativ o treime din investițiile incluse în PNRR se aflau la începutul anului în zona de risc major, existând temeri serioase că nu vor putea fi finalizate în termenele asumate.

În acest context, autoritățile române au fost nevoite să renegocieze planul și să elimine proiectele care nu mai aveau șanse reale de implementare. În paralel, au fost accelerate reforme considerate până nu demult aproape imposibil de realizat.

În urma renegocierii, componenta de granturi a României este formată acum exclusiv din proiecte finalizate sau aflate într-un stadiu de implementare de peste 90%, ceea ce crește semnificativ șansele de absorbție integrală a fondurilor europene.

Totuși, problemele nu au dispărut complet. Unul dintre cele mai dificile dosare rămâne cel al decarbonizării, unde România trebuie să demonstreze că își respectă angajamentele asumate în fața Comisiei Europene privind reducerea emisiilor și restructurarea capacităților energetice pe bază de cărbune.

Autoritățile avertizează că există în continuare riscuri de pierdere a unor fonduri dacă nu va fi acceptată o formulă de compromis care să permită reducerea capacității unor centrale energetice, în locul închiderii complete a acestora.

Cu toate acestea, decizia privind recepția parțială a investițiilor este considerată una dintre cele mai importante victorii obținute de România în relația cu Bruxelles-ul. Pentru mii de proiecte locale, școli, spitale, drumuri, rețele de utilități și alte investiții publice, această modificare poate însemna diferența dintre accesarea fondurilor europene și pierderea lor definitivă.

Daniel BACIU