„Pieţele financiare şi-ar putea epuiza răbdarea cu deficitul fiscal ridicat al României”

Perspectiva alegerilor prezidenţiale şi parlamentare în a doua economie din Europa Centrală, în noiembrie şi decembrie, a dus la o creştere a cheltuielilor care ar urma să majoreze deficitul bugetar al României din 2024 la 8% din PIB.

La finalul lunii trecute, România a prezentat Bruxellesului planul de reducere a deficitului sub pragul UE de 3% din PIB în termen de şapte ani, agenţiile de evaluare financiară şi analiştii aşteptându-se la creşteri ale taxelor. „Nu este o misiune imposibilă dar va fi extrem de dificilă”, a declarat Daniel Dăianu, la o conferinţă în Budapesta, în legătură cu planurile fiscale ale României. „Şapte ani par să fie o perioadă rezonabilă, dar nu am informaţii despre răbdarea pieţelor. Dacă nu suntem prudenţi, vom fi împinşi de pieţele financiare. Dacă facem greşeli mari vom fi pedepsiţi”, a afirmat oficialul la o discuţie de grup.

România nu a prezentat încă bugetul pe 2025 iar analiştii spun că formarea unui nou guvern ar putea fi complicată de şocul alegerilor prezidenţiale de duminica trecută, în urma cărora un critic al NATO, care laudă Rusia, va concura la votul din 8 decembrie cu liderul opoziţiei de centru-dreapta, în timp ce liderii celor două partide aflate la guvernare nu au intrat în turul doi. Analiştii spun că extrema-dreaptă ar putea câştiga acum cel puţin o treime din locurile din Parlament la alegerile parlamentare de duminică.

Rezultatul şoc a făcut luni ca randamentul bondurilor României pe zece ani să atingă cel mai ridicat nivel din ultimele 19 luni.

Dăianu susține că datoria publică a României, de 50% din PIB, încă este „gestionabilă”, în timp ce apartenenţa la UE şi fondurile de coeziune furnizate statelor mai sărace ale blocului comunitar joacă un rol important în stabilitatea economică.

Ţinând cont că România are unele dintre cele mai mici impozite din Europa, există posibilitatea majorării veniturilor pentru sprijinirea bugetului, a declarat Dăianu, fără a preciza dacă aceasta înseamnă impozite mai ridicate sau îmbunătăţirea colectării taxelor.

Luna aceasta, Comisia Europeană a estimat că deficitul bugetar al României va fi aproape de 8% din PIB în următorii doi ani, dacă nu se schimbă politicile, parţial pe fondul costului reformei pensiilor şi al plăţilor mai ridicate la dobânzi.

CE a precizat că nu poate lua în considerare potenţialele măsuri de reducere a deficitului propuse în octombrie de România deoarece ele nu sunt suficient de detaliate. „Totuşi, au potenţialul de a reduce semnificativ deficitul guvernamental comparativ cu această prognoză, dacă în bugetul pe 2025 măsurile sunt implementate adecvat”, a apreciat preşedintele Consiliului Fiscal.

Economiştii de la Goldman Sachs spun că reacţia contra partidelor mainstream la alegerile prezidenţiale din România ar putea complica eforturile de a ţine sub control deficitul. „În opinia noastră, principalul risc politic pentru România nu este incertitudinea privind compoziţia guvernului - sondajele sugerând că va fi alcătuit din partidele mainstream, ci dacă noua administraţie va rezolva dificultăţile fiscale sporite”, avertizează analiştii. Daniel BACIU