Alertă! Falși inspectori ANAF golesc conturile firmelor

Administratorii unor firme au pierdut sute de mii de lei după ce au fost convinși că urmează să primească rambursări de TVA. Escrocii se prezintă mai întâi drept inspectori fiscali, apoi drept angajați ai băncilor.

O nouă metodă de fraudă îi vizează direct pe antreprenori și pe angajații care gestionează conturile societăților comerciale. Sub pretextul restituirii unor sume achitate în plus către stat, infractorii obțin acces la datele bancare sau determină victimele să-și transfere singure banii în conturi controlate de ei.

Un administrator a pierdut aproximativ 400.000 de lei

Poliția Română avertizează asupra înmulțirii tentativelor de fraudă în care infractorii folosesc fără drept numele Agenției Naționale de Administrare Fiscală și identitatea unor instituții bancare. Schema a produs deja pagube importante. Un administrator de firmă a rămas fără aproximativ 400.000 de lei, după ce a discutat cu persoane care pretindeau că sunt inspectori ANAF. În alte două cazuri, prejudiciile raportate au ajuns la aproximativ 86.000 de lei și 119.950 de lei. Principalele ținte sunt administratorii societăților comerciale, contabilii și persoanele împuternicite să efectueze operațiuni din conturile firmelor. Pot fi însă abordați și contribuabilii persoane fizice.

Apelul începe cu promisiunea unei rambursări de TVA

Frauda este construită în mai multe etape, pentru ca povestea prezentată victimei să pară credibilă. În prima fază, un presupus inspector ANAF telefonează reprezentantului firmei și îi comunică faptul că societatea are de recuperat TVA, deține un sold favorabil sau a achitat statului o sumă mai mare decât cea datorată.

Discuția este purtată într-un limbaj profesional, iar interlocutorul poate solicita informații care par banale: banca la care firma are conturile, numele persoanei care le administrează și numărul de telefon al acesteia. Victima poate primi ulterior un mesaj sau un e-mail care copiază sigla, formulările și aspectul documentelor oficiale ale ANAF.

Falșii angajați ai băncii cer „validarea” contului

După primul apel, reprezentantul societății este contactat de o altă persoană. De această dată, escrocul pretinde că lucrează la banca firmei și susține că trebuie parcurse câteva proceduri pentru încasarea banilor de la ANAF. Victimei i se cere să deschidă un link primit prin SMS, e-mail sau aplicații de mesagerie, să se autentifice în serviciul de internet banking ori să introducă date personale și financiare. Infractorii pot solicita inclusiv parole, datele cardului, coduri de autorizare primite prin SMS sau aprobarea unor tranzacții prezentate drept simple verificări tehnice. Paginile accesate prin linkurile trimise imită platformele băncilor sau site-urile instituțiilor publice. Datele introduse ajung însă direct la autorii fraudei.

Capcana „contului colector”

În unele cazuri, administratorilor li se spune că banii existenți în conturile societății trebuie mutați temporar într-un așa-numit „cont colector”.

Escrocii promit că întreaga sumă va fi restituită rapid, împreună cu rambursarea de TVA. În realitate, contul este controlat de infractori.

După autorizarea transferului, banii sunt direcționați rapid către alte conturi, ceea ce îngreunează blocarea și recuperarea lor. Faptul că operațiunea a fost confirmată chiar de victimă poate complica suplimentar intervenția băncii.

ANAF nu cere parole sau mutarea banilor firmei

O rambursare fiscală reală nu presupune transferarea disponibilului societății într-un cont indicat telefonic și nici comunicarea parolelor, a codurilor de autentificare sau a datelor complete ale cardului.

Orice informație despre obligațiile fiscale și sumele de rambursat trebuie verificată prin Spațiul Privat Virtual și prin datele oficiale de contact ale administrației fiscale. Numărul afișat pe ecranul telefonului nu reprezintă o garanție, deoarece identitatea apelantului poate fi falsificată.

Administratorii și angajații firmelor sunt sfătuiți să întrerupă imediat conversația atunci când li se cer operațiuni bancare urgente, să nu deschidă linkurile primite și să contacteze separat banca și unitatea fiscală.

Dacă au fost comunicate date sensibile, parolele trebuie schimbate imediat. În cazul autorizării unei plăți suspecte, banca trebuie anunțată fără întârziere, pentru a încerca blocarea tranzacției. Incidentul trebuie reclamat și Poliției.

Dan DIMA