Banii europeni, minim istoric după creșterea taxelor

* economistul Radu Georgescu contestă „narațiunea taxelor”: UE nu ar fi cerut majorările, iar România a primit cele mai mici fonduri europene din ultimul deceniu” * în semestrul al doilea din 2025, după introducerea majorărilor fiscale, România a încasat cele mai mici sume nete de la UE din ultimii zece ani

Avalanșa de taxe și impozite introdusă în România începând cu 1 august 2025 continuă să stârnească reacții critice în spațiul public. Economistul Radu Georgescu ia o poziție tranșantă și pune sub semnul întrebării argumentele invocate de Guvern pentru justificarea acestor măsuri fiscale, susținând că realitatea financiară contrazice discursul oficial.

Potrivit acestuia, în ultimele șase luni, statul român a operat zeci de majorări de taxe și impozite, sub pretextul necesității de a debloca fondurile europene și de a evita retrogradarea României la categoria „junk” de către agențiile internaționale de rating. Însă, spune Georgescu, cifrele publice arată exact contrariul.

Economistul afirmă că a analizat datele publicate de Ministerul Finanțelor privind sumele nete primite de România de la Uniunea Europeană în ultimii ani. Concluzia este una șocantă: în semestrul al doilea din 2025, după introducerea majorărilor fiscale, România a încasat cele mai mici sume nete de la UE din ultimii zece ani.

„Vorbim de o scădere de aproximativ 85% față de media semestrelor din ultimul deceniu și de o diminuare de aproape 50% față de bugetul estimat pentru 2025”, susține Radu Georgescu. Acesta afirmă că datele sunt oficiale și pot fi verificate de oricine, fiind publice pe site-ul Ministerului Finanțelor.

În acest context, economistul pune sub semnul întrebării argumentul principal folosit de Guvern: acela că Bruxelles-ul ar fi condiționat finanțările de creșterea taxelor. „Se pare că Uniunea Europeană nu a cerut majorarea taxelor. De fapt, UE nu mai crede aceleași promisiuni repetate în ultimii ani: reformă a statului, digitalizare, eliminarea pensiilor speciale”, afirmă Georgescu.

„Bau-Bau”-ul categoriei junk, demontat prin dobânzi

Al doilea motiv invocat de autorități pentru creșterea taxelor a fost riscul ca România să fie retrogradată la categoria „junk”, ceea ce ar fi dus la dobânzi mai mari la împrumuturile externe. Și aici, economistul spune că datele nu confirmă această temere.

Analizând cotațiile obligațiunilor guvernamentale, Radu Georgescu arată că România se împrumută mai scump decât state deja aflate în categoria junk. Un exemplu concret este împrumutul de 1 miliard de euro contractat de Guvernul României pe 7 octombrie 2025, cu o dobândă de 6,1%.

Prin comparație, Bosnia și Herțegovina – stat aflat în categoria junk – s-a împrumutat în 17 iulie 2025 cu 350 de milioane de euro, plătind o dobândă de doar 5,5%. „O țară considerată junk se împrumută mai ieftin decât România. Ce mai înseamnă, atunci, acest Bau-Bau?”, se întreabă economistul.

O problemă de credibilitate, nu de taxe

În opinia lui Radu Georgescu, problema reală nu este nivelul taxelor, ci lipsa de credibilitate a statului român. Bruxelles-ul și piețele financiare nu mai reacționează la discursuri, ci la reforme concrete, care întârzie să apară. „Dacă te uiți doar la știri și ignori datele financiare, poți trăi liniștit: ni se spune că UE va da bani fără număr, că euro nu va crește și că în 2026 nu vor mai fi taxe noi. Dacă te uiți însă pe cifre, povestea este complet diferită”, avertizează economistul.

Poziția lui Radu Georgescu vine într-un moment sensibil, în care autoritățile locale și centrale, inclusiv administrațiile municipale, pregătesc noi majorări de taxe pentru 2026. În orașe mari precum Iași, impactul acestor decizii este resimțit direct de populație și de mediul de afaceri.

Mesajul economistului este unul clar: fără reforme reale și fără recâștigarea încrederii partenerilor europeni și a investitorilor, creșterea taxelor riscă să devină doar o soluție temporară, cu costuri sociale și economice tot mai greu de suportat. Raluca STROE